Social

Catedrala Mintuirii banului public

Deputatii au decis ca Executivul sa aloce bani de la buget pentru ridicarea Catedralei Mintuirii Neamului. Guvernul se teme de „rascoala“ celorlalte culte. Camera Deputatilor a dat unda verde marti, cu 195 de voturi pentru, 3 impotriva si 11 abtineri, proiectului de lege inaintat de PRM ce prevede ca Guvernul sa asigure o parte dintre fondurile pentru ridicarea Catedralei Mintuirii Neamului. Sumele platite din buzunarul contribuabililor nu se cunosc deocamdata, ambele parti asteptind promulgarea legii si publicarea ei in Monitorul Oficial. Potrivit proiectului de lege, care modifica Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 19/2005 privind realizarea catedralei, o parte din fondurile necesare construirii locasului urmeaza sa vina si din vistieria Guvernului, „in limita sumelor alocate anual cu aceasta destinatie prin Ministerul Culturii si Cultelor, precum si de catre autoritatile administratiei publice locale“. Initial insa, in OUG nr. 19/2005, finantarea integrala cadea doar pe umerii Patriarhiei si ai Bisericii Romane. Un grup de parlamentari PRM, in frunte cu Corneliu Vadim Tudor, a venit apoi si a propus modificarea ordonantei, cerind ca Guvernul si Patriarhia sa imparta fondurile pe din doua. In schimb, in proiectul de lege adoptat de senatori si deputati nu apare specificata aceasta imparteala. Executivul nu a fost de la bun inceput de acord cu darnicia parlamentarilor si le-a trimis acestora un aviz negativ la sfirsitul lui mai. Acum, reprezentantii Guvernului ramin pe pozitii. Contactat de Cotidianul, Adrian Iorgulescu, ministrul Culturii si Cultelor, spune ca in bugetul pe 2008 la MCC nu sint prevazute cheltuielile pentru inaltarea Catedralei Mintuirii Neamului. „Nu sint in masura sa contest acte normative, eu sint executiv si trebuie sa respect hotaririle Parlamentului. Punctul meu de vedere este cel exprimat de Guvern. (...) Sper ca aceia care lucreaza la buget in momentul acesta sa prevada o suma pentru aceasta categorie de cheltuieli“, ne-a declarat Iorgulescu. Intrebat daca e normal ca adeptii altor culte sa scoata bani din buzunar pentru acest proiect, ministrul nu gaseste discriminatorie decizia parlamentarilor. Altceva il ingrijoreaza insa: „Se creeaza un precendent si este posibil ca in viitor si alte culte, Biserica Reformata sau Biserica Greco-Catolica , sa solicite bani pentru o catedrala. Daca ati dat la ortodocsi, trebuie sa dati si la altii“. Parintele Constantin Stoica, purtatorul de cuvint al Patriarhiei Romane, nu vede insa motiv de nemultumire din partea celorlalte culte din tara, despre care spune ca pot primi subventii de la stat prin legea cultelor, „si pentru opera sociala, dar si pentru construirea de locase de cult sau case de rugaciune“. Totodata, parintele crede ca romanii contribuabili nu vor avea de ce sa conteste decizia Parlamentului din moment ce 87% dintre ei sint ortodocsi. Teologul Teodor Baconsky vede justa temerea ca, daca Executivul cofinanteaza costurile noii catedrale, celelalte culte vor emite pretentii in acest sens, pe care ambasadorul le vede legitime. „Avem bani pentru noua moschee cu 10.000 de locuri, pentru noua catedrala evanghelica sau pentru viitorul megatemplu adventist? Daca da, sa le facem si pe acelea. Daca nu, sa nu ne miram ca non-ortodocsii se vor victimiza.“ De aceeasi parere este si preotul greco-catolic Cristian Barta, care nu contesta necesitatea catedralei, dar considera ca statul ar trebui sa trateze cu aceeasi moneda toate cultele: „Daca statul roman poate sa ajute, personal nu am nimic impotriva, dar mi s-ar parea corect si firesc sa ajute si celelalte culte“. Mai inversunati, unii membri ai societatii civile considera ca actul normativ este neconstitutional , pe motiv ca in Legea fundamentala a tarii nu exista notiunea de religie oficiala. „A doua problema este ca nu poti sa utilizezi fondurile publice, banii publici, colectati de la cetateni cu credinte diferite, cu opinii diferite despre religie, nu poti sa-i utilizezi in mod preferential pentru interesele BOR. Exista chiar si un articol in Legea cultelor, votata anul trecut, in care se spune ca nimeni nu poate fi obligat sa contribuie la finantarea unui cult“, spune Remus Cernea, presedintele organizatiei Solidaritatea pentru Libertatea de Constiinta. Costuri de un miliard de euro Costurile locasului de cult sint evaluate la aproximativ 400 de milioane de euro, suma la care se adauga valoarea terenului, de peste 300 de milioane de euro, si alte cheltuieli. Recent, Executivul a alocat 10 milioane de euro pentru constructie, Primaria Generala a Municipiului Bucuresti platind la rindul ei Planul de Urbanism Zonal aferent proiectului, in valoare si el de aproximativ 100.000 de euro. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea