Social

Britanicii si americanii, cei mai saraci copii bogati

Puii de nordici sint primii in topul bunastarii infantile si adolescentine, surclasindu-i cu usurinta pe urmasii englezilor si pe cei ai americanilor. Raportul UNICEF isi propune sa ia pulsul starii copiilor si a adolescentilor din 21 de tari „avansate“ din punct de vedere economic. Din lipsa de date, citeva state, printre care Australia, Islanda, Japonia, Luxemburgul, Mexicul, Noua Zeelanda, Republica Slovaca, Coreea de Sud si Turcia, nu au intrat in clasamentul final. Criteriile intocmirii lui au fost sase: sanatatea, relatia cu familia si semenii, bunastarea materiala, educationala, basca aceea relativa, la care se adauga comportamentele si riscurile. Majoritatea datelor utilizate in raport se refera la perioada 2000-2003. Tara joasa, sus in top Per total, Olanda este campioana, integrindu-se lejer in top 10 la toate cele sase categorii. O urmeaza Suedia, Danemarca, Finlanda si Spania. In schimb, Ungaria, SUA si Marea Britanie ocupa podiumul tarilor codase. In plus, studiul precizeaza sus si tare ca nu s-a putut stabili o relatie directa intre bunastarea infantila si adolescentina si PIB-ul tarii respective pe cap de locuitor. De altfel, in ceea ce priveste multumirea materiala a urmasilor, cehii sint campioni, devansind state mult mai puternice, din punct de vedere economic, precum Germania, Italia, Japonia, SUA si Marea Britanie. Irlanda nu sta pe roze, in ciuda unei cresteri economice consistente intinse pe doua decenii, plasindu-se pe la coada clasamentului. Din nou, nordicii ies bine, noua state reducind saracia infantila sub 10%. Psihologul Catalin Luca, director al Asociatiei „Alternative Sociale“, explica suprematia acestora: „Sint in top, pentru ca guvernele lor au investit foarte mult in politicile sociale pentru protectia si bunastarea copiilor. Ei au unele dintre cele mai bune astfel de politici din Europa. De exemplu, ei au dat tonul la lupta impotriva abuzurilor asupra copilului“. Cutume si intretinere Cit despre alimentatia sanatoasa, abia o treime dintre juniorii din cele 35 de tari evaluate maninca fructe in fiecare zi, iar procentul scade cind vine vorba de legume. Oricum, Polonia si Olanda se lauda cu cel mai mic procent de tineret supraponderal , in timp ce Irlanda, Canada si SUA iau laurii pentru juniorii care fac un maximum de sport. Dar Canada conduce si la consumul de canabis : peste 40% dintre fiii de 15 ani ai natiei il degusta regulat, fata de 5% in Grecia si Suedia. Cit despre relatii sexuale timpurii, Marea Britanie e de neoprit: daca in restul tarilor, procentul celor de 15 ani care si-au pierdut virginitatea variaza intre 15% si 28%, cind e vorba de englezi, se obtine aproape 40%. Insa factorii de risc sint uneori concurenti, precizeaza studiul: junii fumatori au de trei ori mai multe sanse sa consume alcool si de opt ori mai multe sa se atinga de canabis. Scoala vietii si a familiei Doua intrebari, anume „Cit de des iau parintii tai masa principala a zilei in compania ta?“ si „Cit de des isi petrec parintii tai timpul vorbind cu tine?“, ii confera Italiei pozitia „numero uno“ in topul reunit. Dar chiar si in tarile de pe ultimele locuri, aproape doua treimi dintre copii maninca macar o data pe zi cu parintii, Franta si Italia fiind cele mai tenace in privinta mentinerii acestei traditii. In schimb, procentul scade semnificativ cind vine vorba de conversat: jumatate dintre junii nemti , islandezi si canadieni afirma ca nu vorbesc regulat cu parintii lor. Bunastarea educationala atinge cotele cele mai inalte in Belgia si Canada. Grupul invinsilor la aceasta categorie este compus din Anglia, Franta si Austria, plus alte patru state din Europa sudica (Grecia, Italia, Portugalia si Spania). Surpriza acestui clasament este Polonia, care, desi cea mai saraca dintre cele 24 de tari evaluate, ia bronzul la bunastare educationala. Contraponderea ei o constituie Norvegia si Danemarca, prost cotate la aceasta categorie, in pofida restului de performante. Iar vestile proaste nu se opresc aici: Franta, Anglia si Germania se confrunta cu un indice ingrijorator de tineri - peste 30% - care intentioneaza sa isi aleaga drept cariera munca necalificata . In SUA, aceasta intentie e impartasita de sub 15% dintre respondenti. Pentru majoritatea fetelor din tarile avansate economic, norma pare a fi o educatie prelungita, o cariera, o „gospodarie“ intretinuta prin doua surse de venit, aminarea pe cit posibil a nasterii copiilor si o minifamilie. Chiar si in acest context, ratele de nastere la adolescente variaza de la 5 per 1.000 de fete cu virstele intre 15 si 19 ani pina la 45. Bataia pe burta variaza enorm In 18 dintre cele 21 de tari luate la rost, numarul tinerilor care se batusera in ultimele 12 luni trecea de o treime. Ba chiar ajungea la aproape jumatate dintre juniori in Cehia si Ungaria, fata de pasnicul tineret din Germania si Finlanda din care sub 30% au dat cu pumnii anul trecut. In schimb, puii de cehi sint arareori hartuiti sau agresati , doar 15% raportind astfel de incidente, fata de 40% dintre junii elvetieni, austrieci si portughezi. Atitudinea fata de concetateni este o notiune extrem de relativa pentru perfidul Albion, demonstreaza raportul, subliniind ca o jumatate dintre respondenti au raspuns afirmativ la intrebarea „Vi se pare ca semenii vostri sint amabili si dornici sa ajute?“, cu exceptia junilor cehi si britanici. Contrastul lor il constituie tineretul portughez si elvetian, din care 80% conteaza pe calitatile de buni samariteni ai acelora care ii inconjoara. Bunastarea relativa La aceasta categorie, Olanda, Spania si Grecia conduc, iar Marea Britanie si Polonia ocupa ultimele locuri. SUA nici n-au intrat in cursa, din cauza absentei datelor. „Studiile arata, de exemplu, ca mai nefericit este saracul din America, acela care e mai bogat decit saracul din India, asta pentru ca cel din SUA poate sa compare si are constiinta faptului ca se poate si mai bine“, remarca totusi psihologul Catalin Luca. 80% dintre tinerii intervievati considera ca sanatatea de care se bucura e „buna“ sau „excelenta“, cu exceptia englezilor. Olanda, Norvegia si Austria au un procent covirsitor, care ajunge la o treime, de copii carora petrecutul timpului la scoala le place „foarte mult“. Cit priveste satisfactia pe care le-o ofera viata in general, se face simtita diviziunea de gen: scorul baietilor este, la oricare dintre virstele de 11, 13 si 15 ani, mai mare decit cel al fetelor, iar diferenta creste pe masura ce respondentii imbatrinesc. Lucrurile s-au complicat cind juniorii au avut de ales intre trei afirmatii: „Ma simt exclus“, „Ma simt stingher“ si „Ma simt singur“. Iar cei mai solitari s-au dovedit a fi tinerii japonezi: 30% dintre ei s-au declarat de acord cu aceasta afirmatie.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea