BOR: Nu va atingeti de turnatorii nostri!

Sfintul Sinod a decis sa nu ia in considerare deciziile CNSAS privind activitatile de politie politica desfasurate de unii ierarhi, pe care le catalogheaza drept „asasinate morale“. Discutiile de ieri din Sfintul Sinod s-au rezumat la atitudinea CNSAS fata de dosarele unor ierarhi, desi pe ordinea de zi s-a aflat si colaborarea preotilor cu Securitatea. Acesta a fost pretextul sub care Sfintul Sinod a decis sa nu ia in considerare cele cinci decizii de politie politica primite in ultimele saptamini de mitropolitul Nicolae al Banatului, arhiepiscopiscopul Pimen al Sucevei, arhiepiscopiscopul Andrei Andreicut al Albei, episcopul de Arges, Calinic Argatu, si episcopul vicar de la Sibiu, Visarion Rasinareanu. „Sfintul Sinod constata comportamentul membrilor CNSAS in vadita contradictie cu legea si principiile deontologice ale statutului de membru in Colegiu“, s-a spus in comunicatul prezentat de PS Vincentiu Ploiesteanu, episcop-vicar patriarhal, condamnindu-se „metoda defectuoasa de lucru a acestei institutii privind activitatea unor clerici ortodocsi din perioada dictaturii comuniste“. Concret, mesajul ierarhilor s-a focalizat pe scurgerea de informatii „pe surse“ din CNSAS, care a facut ca informatii din dosare si mai apoi verdictele sa fie facute publice inainte de a fi comunicate oficial persoanelor in cauza si celor care au solicitat verificarea lor. „In plus, unii ierarhi ortodocsi au fost amenintati prin presa, inainte de a se pronunta verdictul, intr-un limbaj umilitor, in mod curios, similar cu cel al anchetatorilor de la securitatea de altadata“, a punctat Patriarhia, dezamagita de faptul ca pina acum „sursele“ din CNSAS nu au fost sanctionate prin masuri interne. Fara a sti ca in Parlament nu exista o comisie speciala de control al CNSAS, Patriarhia a aratat ca s-a asteptat la masuri inclusiv din partea acesteia. Ierarhii considera ca verdictele CNSAS se inscriu intr-o „campanie ampla si pe termen lung de discreditare a Bisericii si diminuare a rolului acesteia in societatea romaneasca“, plasindu-le in aceeasi categorie cu masurile de scoatere a icoanelor si a orelor de religie din scolile publice. Din punctul de vedere al Sfintului Sinod, colaborarea preotilor cu Securitatea a fost urmare a santajului, respectiv „folosirea unor mijloace de presiune inimaginabile, inclusiv fortarea la cooperare si semnarea de angajamente“. CNSAS este, de asemenea, acuzat ca nu a contextualizat problema colaborarii preotilor. „Colegiul CNSAS, prin verdictele sale sumare, pripite si tendentioase, nu poate, in starea si structura actuala, sa evalueze in mod nepartinitor, nepartinic si obiectiv activitatea clericilor ortodocsi din timpul dictaturii comuniste“, au transat ierarhii problema. Ca urmare, comisia proprie de studiere a activitatii clericilor ortodocsi in perioada dictaturii comuniste, infiintata in februarie sub obladuirea PF Teoctist, va fi reactivata. Departe de a face deconspirari, comisia va urmari „persecutarea si suferinta Bisericii Ortodoxe Romane in perioada dictaturii comuniste“, avind totusi pretentia de exhaustivitate: „Comisia va elucida toate aspectele legate de situatia Bisericii Ortodoxe Romane in anii comunismului“. Comisia va avea propriile criterii de evaluare , iar rezultatele vor fi facute periodic publice, a promis Patriarhia, prin intermediul Trinitas TV si al celorlalte canale media bisericesti. In final, cercetarea va fi publicata intr-un volum, pentru care sinodalii au gasit deja titlul: „Supravietuirea si suferinta Bisericii in timpul dictaturii comuniste“. Adrian Petcu si Gheorghe Enache, doi dintre cei patru membri ai comisiei anuntate in iarna, nu mai fac insa parte din ea, intrucit erau incompatibili cu aceste pozitii in calitate de cercetatori angajati ai CNSAS. Comisia il va avea in frunte pe pr. prof. Mircea Pacurariu, de la Facultatea de Teologie din Sibiu, iar secretari vor fi doi tineri universitari tot de la Sibiu: este vorba de Ionut Tudorie si Paul Brusanovschi. In total, din aceasta vor face parte circa 30 de persoane , istorici , teologi si sociologi din toate eparhiile. Chiar daca si-a propus sa mearga cu cercetarea documentelor pina la arhivele parohiale, comisia nu va face deconspirari propriu-zise, ci va urmari mai degraba in ce masura acestia si-au indeplinit misiunea de preoti. (Mirela Corlatan) „Daca recunosti colaborarea, devii model“ Pozitia BOR nu i-a surprins nici pe teologi, nici pe membrii CNSAS. Teologul Radu Preda considera ca prin comunicatul de ieri Biserica vrea sa cistige timp pentru a face o analiza serioasa prin comisia de tineri istorici. Radu Preda crede ca ar fi ideal ca prelatii care se stiu vinovati sa isi asume singuri trecutul si sa se retraga din scaune. „Din pacate, mitropolitul Nicolae a compromis total asumarea de catre Biserica a acestei perioade. El este emblema paradoxului etic pe care-l traverseaza acum Romania. Desi a spus ca a colaborat, nu a patit nimic, ba, mai mult, in cazul lui s-a ajuns la limita absurdului: recunoscind, a devenit un model“, apreciaza teologul. Nici membrii CNSAS nu au fost mirati de reactia Bisericii. „Era de asteptat o asemenea reactie. Noi nu am facut decit sa aplicam legea si nu cred ca am incalcat-o. Ca dam «verdicte sumare, pripite si tendentioase» mi se pare o acuzatie foarte grava la adresa CNSAS. Aici s-au facut dezbateri aprinse, au fost aminari din cauza votului egal, s-au cerut informatii suplimentare. Munca noastra a fost foarte serioasa“, a apreciat Laurentiu Tanase. „La ora asta sint la o intilnire cu cititorii, asa ca nu stiu ce a spus seful BOR. Mi-a pomenit numele? Nu? Ma simt jignit“, a replicat Mircea Dinescu. „Nu e nimic de comentat. Am da mai multa importanta acestui comunicat decit merita“, a apreciat si Claudiu Secasiu. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro