Retrase in spatele sotilor, multe dintre sotiile politicienilor romani s-au lansat - cu Mai mult sau mai putin succes - in afaceri sau in activitati caritabile. Unele au devenit stalpii financiari ai familiei, cu castiguri mai mari decat salariile bugetare ale sotilor. Altele au dat gres, dar persevereaza. In destule cazuri, ascensiunea sau declinul afacerilor sunt legate de prezenta la putere sau in opozitie a sotului politician. “Romania libera” va prezenta, in serial, afacerile sotiilor celor mai importanti oameni din stat. In numarul de astazi in vizor sunt investitiile pe care au pariat Maria Basescu, Dana Nastase, Mihaela Geoana, Elena Stolojan, Violett Blaga si Anca Daniela Rusanu.
Maria Basescu, de la inghetata la transporturi maritime
In 1994, cu 100.000 de lei, si-a facut debutul in lumea buna a afacerilor Maria Basescu, sotia actualului presedinte Traian Basescu. Impreuna cu fratele sotului, Mircea, si inca doua persoane, Maria Basescu a inregistrat la Constanta societatea comerciala “Prod Cros” SRL. Firma avea sa fie cunoscuta mai tarziu drept “fabrica de inghetata a lui Basescu”. Initial insa, “Prod Cross”, detinuta in proportie de 20% de Maria Basescu si 39% de Mircea Basescu, a avut ca obiect principal de activitate comertul cu amanuntul. Abia dupa patru ani de la infiintare, in 1998, societatea s-a lansat in productia de inghetata. In pas cu inflatia, Maria Basescu si-a marit atunci, in 1998, si aportul in cadrul capitalului social, de la 100.000 de lei la patru milioane lei.
Avand nevoie de spatii pentru fabricarea inghetatei, actionarii “Prod Cros” au optat pentru o asociere in participatiune. Detaliile fiind puse la punct, firma Mariei Basescu a inceput sa produca inghetata. Urmarind raportarile fiscale, nu se poate spune ca business-ul Mariei Basescu a avut cine stie ce succes. Coincidenta sau nu, a existat o legatura directa intre profitul firmei si functia ocupata de Traian Basescu. Astfel, in ultimii doi ani din guvernarea CDR, adica in 1999 si 2000, firma a declarat profituri de peste 300 milioane lei. Intrarea in opozitie a sotului a coincis si cu scaderea vanzarilor de inghetata.
De exemplu, in 2001, primul an de guvernare PSD, firma Mariei Basescu a reusit sa scoata doar 91 milioane lei profit, iar situatia nu s-a imbunatatit nici in urmatorii ani. Maria Basescu a decis in iulie 2005 sa paraseasca afacerea cu inghetata. I-a cedat actiunile cumnatului sau, Mircea Basescu.
Daca din inghetata a mai obtinut ceva profit, Maria Basescu nu a reusit sa adune mai nimic dintr-o afacere de impresariat artistic si organizare de spectacole. In 1996, Maria Basescu impreuna cu o prietena, Al Assami Georgeta Valentina, si-a deschis firma “Lea Agentur Impresariat Artistic” SRL in care a investit 50.000 de lei. Afacerea nu a avut succes niciodata. Teoretic, firma a functionat pana in 2001, cand a fost radiata din Registrul Comertului pe motiv ca actionarii nu-si majorasera capitalul social. Maria Basescu a pierdut, astfel, o sansa: cativa ani mai tarziu, firma ar fi putut impresaria cel putin trupa Proconsul.
La experientele cu inghetata si impresariatul artistic, in CV-ul actualei primei doamne in stat se mai poate adauga coordonarea activitatilor de transporturi maritime si de coasta. Din 2003 si pana in 2005, Maria Basescu a administrat societatea “M.T. Vega Transport Management” SRL, la care unic actionar a fost Traian Basescu. Dupa castigarea fotoliului de la Cotroceni, Traian Basescu a decis sa inchida societatea. Implicit, sotia sa a pierdut functia de administrator. Asa s-a incheiat, deocamdata, cariera in afaceri a Mariei Basescu.
Dana Nastase, intre consultanta, oua si tablouri
Inainte de a se lansa in afacerile cu oua de Cornu, Dana Nastase, sotia fostului premier Adrian Nastase, a avut si ea intentia de a-si castiga independenta financiara . Pentru ca are studii juridice, doamna Nastase a ales in 1995 sa castige cinstit ceva bani oferind consultanta diverselor firme sau institutii interesate. Important de precizat, atunci sotul detinea functia de ministru de Externe. Dana Nastase si-a infiintat singura, in 1996, firma “Datis Consulting & Management” SRL, in care a ales sa lucreze cu bunii sai prieteni Roxana Bichel si Mircea Crisan.
Cum obrazul subtire se tine cu cheltuiala, Dana a sperat, prin 1998, ca o infuzie de capital i-ar putea da aripi afacerii proprii. Asa ca si-a majorat participarea de la 10 milioane lei la 209 milioane lei. Investitie aproape inutila, cel putin pe termen scurt: in 1999, firma a agonisit doar 4 milioane, iar in 2000 a inregistrat pierderi de 65 milioane lei. Deloc dezamagita, Dana Nastase nu a renuntat la afacere si a cochetat mai departe cu activitatile de consultanta. A sperat in vremuri mai bune si nu s-a inselat.
Venirea la guvernare a sotului a schimbat radical situatia. In 2001, primul an de guvernare pesedista, firma Danei Nastase a inceput sa ruleze miliarde de lei. La fel s-a intamplat si in 2002. Situatia s-a schimbat pe masura ce se apropiau alegerile din 2004. Cine stie, poate presimtind schimbarea, dupa ce Basescu a castigat primaria Capitalei, in iunie 2004, Dana Nastase a renuntat definitiv la afacere. Si-a cedat toate actiunile. Iar prietena care i le-a cumparat a ales sa suspende activitatea firmei pana la alegerile urmatoare, in 2008.
Iubitoare de frumos, Dana Nastase a cochetat si cu activitatile de consignatie. Impreuna cu Sherry Bittner, ea a deschis pe calea victoriei “Silverado Com”, magazin prin care se achizitionau tablouri si alte obiecte valoroase. Business-ul a mers doar pana cand sotul sau a castigat alegerile din 2000. Probabil, ulterior a fost prea ocupata sa supervizeze constructia vilei din Zambaccian si decorarea acesteia.
Mihaela Geoana a invins ghinionul
Din clubul nevestelor de politicieni care vor sa dovedeasca ca nu traiesc in umbra sotilor face parte si Mihaela Geoana. In ’92, cand sotul, Mircea Geoana, ocupa functia de purtator de cuvant la MAE, Mihaela isi deschidea societatea “Nordic Trade” SRL. Chiar daca a avut un partener de afaceri suedez, doamna Geoana nu a reusit in afacere. Esecul ar putea fi pus si pe seama faptului ca a renuntat o perioada la afacere si, in 1994, a plecat in SUA, unde sotul fusese numit ambasador.
Cu activitatea suspendata si apoi reluata, firma Mihaelei Geoana nu si-a mai revenit financiar niciodata. Dar sotia actualului lider PSD nu a renuntat. Aproape 10 ani mai tarziu, in 2005, ea s-a asociat cu sotia tenismanului Ilie Nastase, Amalia Nastase, in firma acesteia, “La Maison Consulting” SRL. Ghinionul pare insa sa o urmareasca pe Mihaela Geoana. Firma, care declara ca presteaza diverse servicii intreprinderilor, nu prea aduce beneficii actionarilor. Dupa aceste doua incercari, Mihaelei Geoana i-au suras, in fine, sortii. Firma de urbanism pe care o are in prezent, “Top Cont” SRL, merge binisor. Situatie in care familia Geoana nu trebuie sa se multumeasca doar cu salariul de senator pe care il incaseaza Mircea.
Elena Stolojan a facut cariera in afaceri
Sotie a fostului premier Theodor Stolojan, Elena Stolojan este una din nevestele de politicieni care a avut grija de viitorul ei financiar. Prin 1998 si-a infiintat in judetul Alba propria firma de prelucrare a materialului lemnos, “Kronospan Sepal” SA, pe care a detinut-o si condus-o pana in 2004. Ulterior, alaturi de Elena Stolojan, in afacere au intrat mai multe firme italiene. Semn ca afacerile cu cherestea erau profitabile, Elena Stolojan a mai cumparat actiuni “Kronospan Sebes” SA, tot o societate de prelucrare a lemnului. In paralel cu activitatile de exploatare forestiera, sotia fostului premier si-a dezvoltat in judetul Alba si o fabrica de mobila, “Ropan Sel” SA, ajunsa acum in lichidare.
O soarta oarecum asemanatoare a avut si “IT&I International Trade & Investment Co” SRL, infiintata de Elena Stolojan in 1994 si dizolvata in 2006. Elena Stolojan a detinut o participatie minuscula in firma “Tomex Sel” SRL. Nici familia Stolojan nu a ratat prilejul sa acorde consultanta financiara diverselor firme sau companii. Sotii Stolojan si-au infiintat impreuna o firma, “Strategic Consulting” SRL, care functioneaza si astazi.
Cu o consistenta activitate ca actionar si administrator de firme, Elena Stolojan nu a fost ferita de scandaluri financiare cu iz de coruptie. A detinut, alaturi de mai multe persoane - unele suspectate de a fi activat in Centrala de Informatii Externe (CIE) a fostei Securitati -, calitatea de actionar in “Dragon Medical Complex” SA, firma care a reusit scoaterea din patrimoniul SNTR si BTT a unui teren amplasat in nordul Capitalei, cu o valoare de piata estimata la 130 milioane de dolari.
Violett Blaga, intre transporturi si comisionariat vamal
In timp ce actualul ministru de Interne, Vasile Blaga, era director al Directiei Generale Vamale Oradea, sotia, Violett Blaga, a preluat actiuni la unele firme ce detineau pe granita reprezentante de comisionariat vamal sau faceau transport international . Optiunea pentru intrarea in acest tip de afaceri poate fi considerata surprinzatoare, avand in vedere ca in perioada 1993-1996 Vasile Blaga a condus vamile bihorene. Infiintata in 1996 (prin aportul FPP Banat-Crisana, al societatilor Instalatii Semnalizari si Automatizari Feroviare SA si Volanul SA), societatea “Combi Spedition” SA Arad are ca obiect principal de activitate transporturile terestre de calatori si comisionarea vamala.
De altfel, firma detine birouri si reprezentante in toate marile vami: Nadlac, Curtici, Giurgiu, Constanta. In aceasta afacere extrem de profitabila, lansata cu 700 milioane de lei si care astazi ruleaza milioane de dolari, a intrat Violett Blaga. Sotia actualului ministru si-a pastrat calitatea de actionar minoritar pana in prezent, chiar si dupa ce societatea a trecut prin procesul fuziunii prin absorbtie cu “ Romania Combi” SA.
Tot in 1996, Violett Blaga a achizitionat 20% din actiunile unei alte firme de transport, “Romagro Transport” SRL, din care a iesit in anul 2002. Sotia ministrului Blaga a mai detinut parti sociale intr-o a treia firma avand ca domeniu de activitate transporturile: “Confort Astra Import Export” SA. Partener de afaceri i-a fost sotul, familia Blaga ajungand in 2001 sa detina 46% din societate. Interesant este ca, in afacerea “Confort Astra”, familia actualului ministru de Interne a fost asociata cu doua personaje cunoscute: Ion Despa (suspectat ca fiind fost colaborator al Securitatii din cauza faptului ca pana in ’89 a lucrat ca reprezentant al ICE Tehnoforest Export-Import la Agentia Economica a RSR in Viena) si Walter Redl (director al Crescent Commercial & Maritime Austria, companie aflata sub controlul lui Marin Ceausescu si care a colaborat si cu Crescent-ul lui Dan Voiculescu).
Vasile Blaga sustine ca a aflat tarziu amanunte despre trecutul lui Despa si al lui Redl. Dupa ce i s-a amintit ca amandoi au fost asociati intr-un fel sau altul de structurile Securitatii, actualul ministru si sotia sa s-au retras din partenariat, in martie 2005. Doamna Blaga a mai cochetat cu tranzactiile imobiliare: a fost actionar si administrator la “Selinvest” SA, firma de tranzactii imobiliare din Brasov.
Dupa ce partidul sotului a ajuns la putere, ea a concurat de una singura si a reusit sa ocupe postul de director al Directiei juridice si control din Ministerul Educatiei.
Anca Daniela Rusanu, scut in afaceri imobiliare si privatizari dedicate
Dintre politicienii romani, putini au avut fata de nevestele lor fairplay-ul liberalului Dan Radu Rusanu. Acesta i-a oferit sotiei, Anca Daniela Rusanu, cel putin in acte, grosul afacerilor. Indiferent ca a fost vorba de afaceri imobiliare, comert, cereale sau hoteluri. Cu un capital social de 20 milioane de lei, “Danis Metcom” SRL Constanta, in care Anca Rusanu detine 60% din actiuni, ar fi ramas o banala firma de intermedieri imobiliare daca nu ar fi existat “afacerea Chimpex”.
Operator portuar, “Chimpex” SA Constanta a fost privatizata in 1999, cand politicianul liberal era secretar de stat in Ministerul Finantelor, in favoarea unui partener de afaceri al familiei Rusanu, Dan Gritac. Imediat dupa privatizare, cand inca avea puse sub gaj parte din actiuni, operatorul portuar “Chimpex” SA a oferit micutului SRL “Danis Metcom” cateva depozite si, o data cu acestea, mai mult de sapte hectare de teren bine amplasate in Constanta. Pretul pe cladiri si, mai ales, pe teren a fost de circa doua miliarde de lei, asta in conditiile in care “Chimpex” incasa doar din inchirierea depozitelor aproximativ 100.000 de dolari lunar.
Legatura intre afaceristul Gritac si familia Rusanu a functionat si in cadrul “International” SA Sinaia, firma ce detine hotelul cu acelasi nume din statiunea amintita si mai multe vile.
Dan Radu Rusanu nu s-a implicat direct in privatizarea societatii “International” SA Sinaia, ci a actionat prin firmele sotiei. Aceasta a cumparat in anul 2000, prin intermediul “Romtur International” SRL, un pachet de 28% de actiuni. O participatie mai mica, de 16%, i-a revenit si firmei amicului Gritac, “Rompac International” SA. Doi ani mai tarziu, prin “Cont” SRL, Dan Radu Rusanu a obtinut inca 24% din actiunile International SA Sinaia. Parte din actiuni aveau sa fie cedate, in 2003, unei alte firme apartinand sotiei, “Radan 2000” SRL. Tot prin intermediul doamnei Rusanu avea sa se modifice actionariatul “International” SA si in anul 2006. Astfel, “Radan 2000” SRL, “Cereal Com Import-Export” SRL, “Cont” SRL si “Romtur International” SRL, firme ce controleaza “International” SA Sinaia, sunt toate in proprietatea Ancai Rusanu.
Rugate sa vorbeasca despre experientele in afaceri, eroinele noastre au avut reactii diferite. Mihaela Geoana si Violett Blaga au acceptat sa discute fara rezerve. Anca Daniela Rusanu a preferat discretia, Elena Stolojan a amanat dialogul fiindca e plecata din tara, iar Maria Basescu si Daniela Nastase au refuzat.
https://acasa.ro
165
60
