Avocatul Poporului din Romania: omul invizibil

Avocatul Poporului, cel care ar trebui sa puna tunurile pe institutiile publice cind acestea isi bat joc de cetateni, prefera sa le pupe poala si sa se roage de ele sa regindeasca un act. Desi legea ii da o mare putere, Avocatul Poporului isi face institutia floare la ureche si o plimba uneori pe la Curtea Constitutionala, mai mult cind presedintele Basescu are nevoie. Viata si faptele Avocatului Poporului sint la fel de necunoscute persoanelor cu demnitati publice, pe cit sint celor care nu poseda decit demnitate umana. Misteriosul se numeste Ioan Muraru, e profesor de drept constitutional la Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, a fost inscaunat ombudsman (denumirea recunoscuta international a „avocatului poporului“) in 2001 de PSD si reconfirmat pentru al doilea mandat in 2006 de catre PD. Are la dispozitie o echipa de o suta de oameni si aproape un milion si jumatate de euro pe anul acesta ca sa se bata cu institutiile statului, cind abuzeaza cetatenii, si se supune doar Parlamentului. El insusi isi exprima indignarea in raportul inaintat acestuia in 2007, privind activitatea institutiei pe care o conduce, ca o multime de inalti functionari de stat sau „exponenti de marca ai mass-media“ se intreaba cine este si ce face Avocatul Poporului. Pentru conformitate, ombudsmanul roman le prezinta anul 2006 ca pe o epoca de aur a mandatului sau, in care activitatea a cunoscut „un spor atit cantitativ, cit si calitativ“. „Fata de 2005 se poate observa ca s-au prezentat in audienta cu 40,2% mai multi cetateni, adica 11.961 de cetateni, au fost inregistrate 6.407 petitii, cu 17,2% mai multe, dispeceratul telefonic a fost solicitat de 4.729 de cetateni, cu un spor de 36,2%. La acestea s-au adaugat 10 anchete, doua recomandari, 1.375 de puncte de vedere comunicate Curtii Constitutionale, cu un spor de 36,8%, 3 exceptii de neconstitutionalitate prin care am sesizat Curtea Constitutionala. Acest spor de activitate s-a putut realiza deoarece personalul institutiei s-a manifestat cu mai multa responsabilitate profesionala, crescind receptivitatea fata de solicitarile persoanelor fizice“, se mindreste ombudsmanul roman. Nemultumitilor care vor rezultate concrete, numar de cazuri rezolvate, prof. Ioan Muraru le explica cu limba de lemn cea mai groasa ca nu prea poate fi vorba de ele: „La asemenea intrebari nu se poate raspunde foarte simplu, intrucit activitatea ombudsmanului cunoaste un specific care il deosebeste de restul autoritatilor publice, specific rezultind din competenta si mai ales din proceduri si consecinte“. Ombudsmanul isi continua pledoaria pentru eficienta institutiei aflate in miinile sale, de care, spune el, cetatenii se declara multumiti: „Credem ca aprecierea activitatii noastre se exprima semnificativ prin sintagma «clarificarea problemelor». Personalul institutiei primeste orice cetatean cu orice problema, dindu-i fiecaruia o explicatie, o solutie. Deseori cetatenii se declara multumiti ca sint primiti, ascultati si consiliati intr-o atmosfera civilizata. Trebuie retinut ca forma principala de activitate ramine audienta“. In plus, ne spune prof. Ioan Muraru, institutia Avocatul Poporului mai ofera si un alt avantaj, nevazut la suratele ei publice: „Cetateanul este invitat sa ia loc pe scaun, ceea ce nu se intimpla la autoritatile noastre publice, nici nu intra de la poarta“. Plingerile pe care le poate lua in seama Avocatul Poporului vizeaza abuzurile primariilor, prefecturilor, autoritatilor politienesti, penitenciarelor si regiilor autonome. Prietenii institutiei ombudsmanului din Parlament au avut grija ca acesta sa nu porneasca lupta cu ele cu pieptul gol sau cu un emotionant saru’ mina, crucial in repurtarea victoriei la ghiseu. Nici nu au mizat vreo clipa pe talentul ombudsmanului de hipnotizator, care doar isi intoarce privirea spre functionarul autocrat si-l pune inapoi cu botul pe lege. Nu, au obli-gat institutiile prin lege sa-i raspunda la intrebari si i-au dat dreptul sa atace hotaririle administratiei publice in contecios. Profesorul Muraru are insa motivele lui cind refuza sa faca uz de el. Ni le impartaseste punct cu punct. „Ombudsmanul trebuie sa ramina aceasta institutie frumoasa, stiti cum ii spun eu? Ca preotul cind vine de Boboteaza cu caldarusa de agheasma si busuiocul! Asta e ombudsmanul: deschide usi, te asculta, incearca sa-ti aline suferinta, eu personal nu doresc sa fiu un alt politist“, e prima ratiune a profesorului de drept constitutional. Pe ce se bazeaza? „Au existat unele incercari in Parlament sa ne dea chiar mijloace de constringere a institutiilor, insemnind chiar trimiteri in judecata, nu doar la contencios, amenzi, dar eu intotdeauna le-am explicat parlamentarilor, si pina acum am reusit sa-i lamuresc, ca, in momentul in care ne-ar da asemenea atributii noi, am deveni un fel de autoritate politieneasca si sensurile noastre ar fi deturnate.“ In plus, profesorul Muraru e adeptul principiului „Fara violenta“. „Trebuie sa stiti urmatorul lucru: atunci cind te duci sa stai de vorba cu cineva, primar s.a.m.d., sta de vorba cu tine daca ii spui «Dle, sint Avocatul Poporului!», nu prea stie ce inseamna Avocatul Poporului, dar sta de vorba. Dar daca te vede ca te duci asa, clontos, hai sa spun ca un procuror, sa nu supar politistii, ca si eu am fost procuror, nu prea sta de vorba cu tine! Te priveste cu raceala“, nu poate sa nu ia in seama si factorul emotional in relatia cu administratia publica profesorul Muraru. De aici pina la motivul pentru care nu ataca pentru cetateni in contencios hotaririle administratiei publice nu mai e decit un pas. „O asemenea solutie nu este in primul rind practica, pentru ca, daca noi am face 50 de procese, tot personalul Avocatului Poporului ar sta numai prin tribunale. Si un proces dureaza de regula foarte mult, trebuie sa te duci cind te citeaza judecatorul, or, noi nu avem personal specializat pentru reprezentare in instanta , pentru o chestiune practica. Si apoi se incalca principiul disponibilitatii in proces, prevazut de art. 21 din Constitutie.“ O idee frumoasa, dar neconstitutionala, spune Avocatul Poporului, este atacarea in contencios a deciziei unei autoritati publice, cind i se adreseaza intemeiat o persoana ca i s-a prejudiciat un drept: „Cei care au facut legea contenciosului administrativ in 2004 au adaugat un text care este contrar art. 21 din Constitutie, in sensul ca cetateanul devine automat parte in proces. Or, exista un principiu vechi in drept, al disponibilitatii, nimeni nu ma poate obliga sa dau in judecata pe cineva, in civil vreau sa spun, nu in penal. Deci, iata o chestiune de constitutionalitate care a fost atacata de noi la Curtea Constitutionala, dar nu am avut spor. Noi ar fi trebuit sa preluam cauza persoanei, sa intentam actiune, s-o introducem si pe ea parte in proces, sa se judece cetateanul ca actiune a noastra si sa deleg pe cineva la Baia Mare, sa zicem, unde e procesul. Dar la un moment dat reclamantul se poate hotari ca nu mai vrea proces si ne lasa cu ochii in soare, nu?“. Avocatul Poporului nu a facut niciodata uz de dreptul sau de a ataca in contencios pentru un cetatean hotaririle administratiei publice. „Pina acum nici nu cred ca a fost vreo persoana care sa ne ceara, din oficiu e foarte greu sa luam noi la cunostinta, in Romania sint mii de acte administrative, dar si daca ni s-ar solicita am avea multe rezerve. Si apoi, ombudsmanii in general nu se implica in justitie, nu trimitem in judecata, nu aplicam sanctiuni, nu anulam acte. Noi mediem, noi rugam autoritatea respectiva sa regindeasca un act.“ Cristian Pirvulescu , presedintele Asociatiei Pro Democratia, tocmai in atacarea in contencios vede saminta respectului si notorietatii de care s-ar putea bucura institutia Avocatului Poporului. „Problema institutiei e ca nu e vizibila, nici militanta, e pasiva. Intr-o tara ca Romania, ombudsmanul ar trebui sa fie militant, nu o anexa a Curtii Constitutionale sau o institutie de sesizare a Curtii Constitutionale. E chiar firesc sa atace in contencios, sa-si aleaga un singur caz suficient de relevant, sa faca un scandal public, ca sa transmita un semnal autoritatilor si sa le sanctioneze. In felul acesta, rolul Avocatului Poporului nu ar mai fi doar decorativ, acum nefiind luat deloc in considerare. Cred ca domnul profesor Muraru nu intelege functia Avocatul Poporului.“ Profesorul Muraru nu vrea sa dea in judecata, ca Avocat al Poporului, administratia publica, ci o ia catinel cu plingerea pe cale ierarhica: „Daca dau peste un functionar opac, atunci il pot reclama: pe primar il pot reclama la prefect, pe prefect il pot reclama la Guvern. Cind am ajuns aici, deja sansele de a mai rezolva ceva incep sa scada. Guvernul poate fi reclamat la Parlament, aici sansele sint zero, cu cit urci mai sus in ierarhie, nu sint sanse, pentru ca autoritatile sint ocupate, nu stau ele de aceste probleme mici“. Avocatul Poporului e nesemnificativ acolo unde ar trebui sa-si indeplineasca menirea pentru care a fost creat, sa apere cetatenii abuzati de stat, spune Cristian Pirvulescu, dar cel care l-a inviat din neantul institutional si s-a folosit de puterile lui a fost Traian Basescu. „Profesorul Muraru e protejat de Traian Basescu, care a inteles repede ca acesta va deveni un instrument foarte important in batalia cu partidele. Sigur ca, Muraru fiind un constitutionalist, Basescu a vazut oportunitatea. PD-ul i-a reconfirmat sprijinul in mai 2006, iar in iunie Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la dreptul presedintelui de a convoca referendumuri. Aici Avocatul Poporului a avut un rol determinant, clarificarile determinate de el in legea referendumului au schimbat total regula jocului. Din cite stiu eu a mai facut o contestatie pe competentele presedintelui. Dar Avocatul Poporului nu trebuie sa protejeze presedintele de parlamentari, ci cetatenii de institutiile statului, acesta e principalul lui scop.“ Ombudsmanul roman e multumit de activitatea sa, considera ca si-a indeplinit mandatul, ii ramin insa citeva dorinte neimplinite, carora le va face vint in realitate cit de curind va fi cu putinta. In primul rind, un buget mai generos. „Deci noi aplaudam Parlamentul si vine Ministerul de Finante si ne taie elanul si banii, nu ne lasa sa cheltuim decit 70%, nu avem voie sa angajam oameni pe posturile vacante sau sa cumparam mobilier, iar la sfirsitul anului ne cearta ca nu i-am cheltuit.“ Daca ar avea bani, caci i-ar face bine institutiei ca angajatii sai sa fie scoliti putin in afara, profesorul Muraru i-ar trimite in vizite la ceilalti ombudsmani mai puternici din Europa sa se uite doua saptamini cum isi rezolva ei treburile: „Ar putea merge in Finlanda, ar putea merge in Suedia, acolo unde s-a nascut ideea de ombudsman, i-as trimite in Franta, mai ales ca acolo e si seful nostru cel mare, si la Paris, unde e mediatorul republicii, ar putea merge si in Spania, unde au un ombudsman foarte puternic“. Apoi, profesorul Muraru ar trimite echipe sa deprinda tehnica interviului stapinita de politistii olandezi: „Cind va spun politist sa nu credeti ca sta ala cu pistoalele la briu, nu, un politist elegant, frumos, cu vorba mieroasa“. Politistii romani nu au cum sa-i invete pe expertii si consilierii sai cum sa intervieveze cetatenii: „Ei, e mai complicat. Romanii sint satui de munca voluntara, eu fac parte dintre aceia care s-au saturat de munca voluntara. Politistul nostru e satul la rindul lui, e stresat, are probleme grele, pot sa-i rog pe unii, prin relatii personale, sa vina, dar nu e elegant!“. Deci Olanda ramine, a stabilit ombudsmanul roman. Tehnica de interviu e vitala, spune el: „Eu mi-am inceput cariera ca procuror si trebuie sa va spun ca, desi atunci aveam o forta teribila, dupa primele trei ore simteam ca trebuie sa-mi iau cimpii. La audiente, nu la anchete, eu eram d-asta cu micile gainarii, nu procesele mari“. In plus, expertii sai trebuie perfectionati de cursuri de limbi straine si calculator: „La angajarea prin concurs fiecare da o proba de computer, dar nu toti il minuiesc la adevarata lui valoare. Va spun ca e util cursul, iar cursul sa se finalizeze chiar printr-un mic certificat intern, ca eu sa stiu: «Dle, consilierul asta chiar stie computer!»“. Avocatii altor popoare nu stau degeaba Recomandarile ombudsmanilor sint acceptate si puse in practica in Europa de catre institutii in proportie de 95-98%. Eivind Sveum Brattegard, sef divizie Ombudsman Norvegia, a declarat pentru Cotidianul ca ombudsmanul are putere asupra tuturor sectoarelor din domeniul public si poate face recomandari pentru orice institutie, la toate nivelurile, cu exceptia instantei judecatoresti. Ombudsmanul poate recomanda celui care a depus plingerea sa mearga in instanta, daca asa e mai bine pentru rezolvarea cazului, de exemplu daca daunele pe care statul trebuie sa le plateasca ar putea fi mai mari. Ombudsmanul Norvegiei are 42 de angajati, aproximativ 30 fiind juristi, si un buget de aproape patru milioane jumatate de euro. Yoshua Roth, ofiterul de presa al ombudsmanului din Israel, spune ca acesta nu are puterea de a impune recomandarile sale institutiilor, dar, din 1971 incoace, de cind a fost infiintat ombudsmanul in Israel, nu s-a intimplat niciodata ca o recomandare sa nu fie respectata de vreo institutie de stat. Cazuri rezolvate de ombudsmanul roman Avocatul Poporului a solutionat si cazuri privind tergiversarea sau refuzul unor primarii de a restitui proprietatile, cereri adresate prefecturilor, arhivelor nationale sau unitatilor militare, care nu se sinchiseau sa raspunda. Profesorul Muraru da un exemplu de caz rezolvat de Avocatul Poporului din Romania, una dintre cele 10 anchete facute pe anul 2006. Un inginer pensionar de 87 de ani a venit sa se plinga ca pensia sa e gresit calculata. „«De 6 luni ma tot duc la Casele de Pensii», mi-a spus el, «si primul lucru pe care ma intreaba e ce virsta am. Cind le spun 87, imi zic «Duceti-va acasa, ca va raspundem noi!». In urma anchetei la Casa de Pensii am constatat ca, in loc de 300 de lei, trebuiau sa-i dea 600 de lei, statul trebuia sa-i restituie vreo 9.000 de lei, s-a rezolvat abia dupa ce ne-am dus la functionarul respectiv si l-am obligat sa ne arate hirtiile.“ Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro