Atacarea Iranului ar accelera bomba atomica

Un raport al Oxford Research Group arata ca bombardarea facilitatilor nucleare iraniene ar conduce Teheranul la accelerarea cursei pentru obtinerea bombei atomice. In urma unui atac asupra facilitatilor sale nucleare, Iranul ar renunta la natura actuala a programului sau, despre care sustine ca este pasnica , arata think-tankul, si si-ar concentra intreaga energie pe obtinerea citorva bombe nucleare. Frank Barnaby, expert in armament si om de stiinta din domeniul nuclear , care a condus elaborarea raportului, crede ca ar fi „ca si cum ar decide sa construiasca o masina din parti componente, in loc sa construiasca o intreaga fabrica de masini“. Barnaby considera ca, pentru moment, Iranul este destul de departe de obtinerea armamentului nuclear, cel putin la cinci ani distanta. Varianta plauzibila Tarile membre ale Consiliului de Securitate al ONU plus Germania studiaza in prezent sanctiunile ce ar putea fi impuse Iranului, ca urmare a incalcarii rezolutiei prin care se cerea incetarea imbogatirii uraniului de catre Teheran. Statele Unite nu au exclus niciodata varianta utilizarii unei lovituri militare pentru a pune capat programului nuclear iranian. In plus, in ultima perioada, SUA au deplasat doua portavioane in regiunea Golfului Persic. Lectia Saddam Exista dubii asupra eficacitatii unui atac militar asupra programului nuclear iranian. Iranienii au invatat de la vecinii lor irakieni sa „nu puna toate ouale intr-un singur cos“. In 1981, opt avioane de vinatoare israeliene au distrus reactorul nuclear irakian de la Osirak. Teheranul a dezvoltat, din aceste motive, un program nuclear ce se desfasoara in mai multe locatii, numeroase subterane, sub straturi succesive de pamint si ciment, ce nu pot fi patrunse nici de bombele anti- buncar . Chiar si in Irak, bombardarea Osirakului a avut efecte contradictorii: chiar daca reactorul a fost distrus, Saddam Hussein a concentrat mult mai multe resurse in programul nuclear, in care a investit pina la 10 miliarde de dolari in urmatorii ani. Numarul oamenilor de stiinta implicati a crescut de la 400 la 7.000. Statele Unite au mai luat in calcul varianta de a opri programe nucleare ce s-au soldat cu fabricarea de bombe prin atacuri militare, in anii ’70, in Pakistan, si in ’94, in Coreea de Nord, dar in cele din urma au renuntat. Rice, pe mina soimilor Secretarul de Stat american, Condoleezza Rice, i-a surprins pe majoritatea analistilor de politica externa numindu-l consilier al Departamentului de Stat pe „soimul“ neoconservator Eliot A. Cohen, un proeminent sustinator al razboiului din Irak. Cohen este bun prieten si protejat al fostului secretar al apararii, Paul Wolfowitz.