Armata nu vrea Turcia in UE

Generalii turci au cerut guvernului sa nu grabeasca aplicarea reformelor cerute de Bruxelles. Promisiunile facute Uniunii Europene de guvernul de la Ankara provoaca nemultumire in randul armatei. O serie de generali au recomandat noului cabinet turc sa nu accelereze reformele-cheie destinate aderarii tarii la UE. Generalii s-au opus vehement oricaror noi masuri in ceea ce priveste Cipru, unei legi in legatura cu libertatea de expresie si unei prevederi pentru ajutoarele primite de fundatiile religioase nemusulmane. Cotidianul „Referans" sustine ca locotenent- generalul Hilmi Akin Zorlu, seful departamentului pentru planificare si principii din Statul Major, ar fi transmis acest mesaj ministrului de externe Ali Babacan si altor demnitari, la o reuniune care a avut loc luna trecuta. In pofida unor reforme propuse de UE autoritatilor de la Ankara pentru a diminua influenta armatei, responsabilii militari turci insista asupra dreptului de a vorbi oricand considera ca ar putea fi amenintat laicismul sau cand sunt in joc interese nationale vitale. Armata, sustinuta de opinia publica, a inlaturat de la putere, in urma cu 10 ani, un cabinet islamist pe care l-a calificat drept o amenintare la adresa securitatii nationale. Ciprul, marul discordiei Turcia a lansat negocierile de aderare la UE in octombrie 2005, dar Bruxelles-ul a suspendat discutiile in opt din cele 35 de capitole, dupa ce Ankara a refuzat sa isi deschida porturile si aeroporturile traficului din Cipru, stat membru al Uniunii, pe care Turcia nu il recunoaste. Armata se opune in special concesiilor in legatura cu Ciprul, unde are aproximativ 30.000 de militari. Oficialii europeni sperau ca guvernul de centru-dreapta al premierului Tayyip Erdogan va accelera ritmul reformelor, dupa victoria decisiva a AKP la alegerile din iulie. Dar autoritatile turce au sugerat in ultimele saptamani ca guvernul nu se va grabi sa ii faca pe plac Bruxelles-ului, in pofida faptului ca CE va publica luna viitoare un raport anual in legatura cu progresele inregistrate. Analistii sustin ca si in lipsa unei presiuni militare guvernul nu se arata dornic sa anuleze sau sa modifice articolul 301 din Codul Penal , potrivit caruia este o infractiune sa "insulti" identitatea nationala turca sau institutiile statului . Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro