Apa Nova ar putea scapa de amenzi de 6,6 milioane euro cu hartii trimise aiurea la Primaria Capitalei

Firma franceza Veolia se fofileaza de minune prin birocratia din Romania. Francezii care au preluat administrarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare ale Bucurestiului dovedesc ca se descurca de minune prin hatisul birocratic din Romania. Ei sunt foarte aproape de a scapa de la plata unor penalitati de 6,6 milioane euro, desi au incalcat prevederile contractului de concesiune si au incasat de la populatie consumuri necontorizate. Directorul Agentiei de reglementare a serviciilor de apa-canal Bucuresti (ARBAC), Adrian Cristea, a anuntat ieri ca societatea romano-franceza ar putea sa scape de plata penalitatilor din cauza unor vicii de procedura. El spune ca Apa Nova considera nelegala aplicarea amenzilor de catre municipalitate si sustine ca notificarile de sanctionare nu le-au fost transmise sub forma unor solicitari de plata, ci doar au fost comunicate hotararile de penalizare adoptate luna trecuta. De fapt, Apa Nova a transmis gresit, la o directie din Primaria Capitalei, si nu la Consiliul municipal, contestatia semnata de directorul Andreas Baude. Cum directia respectiva nu a avea nici in clin nici in maneca cu serviciile de apa si canalizare, a transmis scrisoarea, la randul ei, la Directia de Utilitati Publice si la ARBAC. Asta a insemnat insa o intarziere cu o zi, peste cele 30 de zile stabilite prin contract pentru raspunsul municipalitatii la contestatie . Astfel, sustine directorul ARBAC, Apa Nova are sanse mai mari sa obtina anularea sanctiunilor. Pe de alta parte, viceprimarul Razvan Murgeanu sustine ca adresa transmisa de Apa Nova nu are nicio valoare juridica, fiind transmisa gresit. El considera ca aceasta este doar o noua incercare a conducerii Apa Nova de a amana plata penalitatilor, francezii avand in maneca si alt as: ei pot ataca in instanta deciziile de sanctionare, iar procesul se va lungi mult si bine. Apa Nova a fost penalizata in mai multe randuri pentru nerespectarea contractului de concesiune si pentru facturarea consumului de apa pe baza estimarilor si nu prin citirea contoarelor, asa cum prevad legile romanesti si normele europene.