Angajat de tinichea, caut inima de sef

Oamenii sint mai fericiti cind seful ii bate pe umar. Expertii in conducerea organizatiilor dezvaluie ultimele tendinte din domeniu. O vorba buna face mai mult decit o marire de salariu. Insa critica in public doare cel mai rau. In ultimii ani a crescut preocuparea companiilor pentru conducerea oamenilor si satisfactia angajatilor. Organizatiile aloca bugete separate pentru a descoperi si a implementa metode noi de a-si face fericiti angajatii. Managementul romanesc este puternic axat pe ratiune si logica, iar pina de curind conducerea emotionala era complet neglijata. „Se observa o crestere a preocuparilor pentru conducerea oamenilor si pentru dezvoltarea organizatiilor. Am vazut asta pentru ca in ultimii doi ani au aparut bugete separate pentru dezvoltarea organizatiilor. A crescut, in acelasi timp, foarte mult si preocuparea pentru satisfactia angajatilor“, spune Iuliana Stan, Business Developer la Human Synergistics. Specialistii au analizat 32 de organizatii romanesti de top din domeniile bancar, farmaceutic, vinzari auto, media-publicitate, manufacturier si IT. Ei s-au raportat la un model ideal si la media istorica obtinuta de companii din intreaga lume. Sentimentele vin pe locul doi Conducerea emotionala bazata pe valori este neglijata in tara noastra. Numarul companiilor in care se organizeaza ceremonii, adunari informale sau intilniri in care se premiaza realizarile si performantele este foarte mic. „Managementul romanesc crede in ratiune, claritate si logica. Aceste elemente sint un raspuns la orice situatie cu care managerii se confrunta. Ei scapa din vedere ca planurile, oricit de bine ar fi gindite, sint puse in opera de oameni si acestia vor face acest lucru cu atit mai bine cu cit sint mai motivati si mai implicati“, crede Adrian Stanciu, consultant acreditat Human Synergistics Romania si partener Ascendis. De asemenea, oamenii sint reticenti si la folosirea cultului personalitatii in firma. Odata implementate insa, ele dau rezultate. „Le-am spus angajatilor mei ca le voi posta portretele pe peretii firmei. Cei mai multi nu au fost de acord, iar unul chiar a amenintat ca demisioneaza. Pina la urma s-au obisnuit, nu a plecat nimeni, iar acum le place ideea si trag tare ca sa-si vada poza pe perete“, povesteste Marius Persinaru, director general Xerox Romania si Republica Moldova. Macar o vorba buna In Romania se folosesc mai des pedepsele decit recompensele, desi practica in lume e pe dos. Chiar daca dau randament si obtin performante deosebite, cei mai multi angajati nu se asteapta la vreo recompensa spectaculoasa. Poate doar o bataie pe umar, asta daca seful observa, dar nici vorba de marire de salariu. Cind vine vorba despre pedepse, romanii se tem mai mult sa nu fie certati de sef in fata colegilor decit de sanctiunile administrative. „Managerii romani confunda notiunea de pedeapsa cu cea de sanctiune. Recompensa este ceva rational, de natura materiala, pe cind recunoasterea este emotionala. Orice angajat ar prefera mai degraba sa fie penalizat la salariu decit sa fie criticat in public“, spune Adrian Stanciu. Fiecare trage pentru el Cooperarea intre grupurile de lucru si departamentele care au sarcini interdependente este excelenta la firmele chestionate. Cei mai multi angajati spun ca se pot baza pe faptul ca celelalte departamente le vor furniza serviciile care le sint necesare, atunci cind e nevoie de ele. In cadrul aceluiasi departament insa lucrurile stau cu totul altfel. Angajatii spun ca sint mai degraba in competitie unii cu ceilalti decit intr-o relatie de colaborare. „Sintem o tara supercompetitiva si asta e o mentalitate cu care oamenii vin de acasa si organizatiile nu fac nimic sa o schimbe, ba chiar o intaresc prin competitii si concursuri interne. Pentru multi oameni, spiritul competitiv poate fi ceva bun, dar la nivelul la care exista in Romania este distructiv“, explica Adrian Stanciu. Totusi, angajatii recunosc ca, atunci cind vine vorba despre lucru in echipa, pot conta pe colegii lor. Stresul este in oameni Romanii se simt mai degraba relaxati la serviciu decit sub presiune. Nu sint stresati sau frustrati de munca lor si se simt foarte bine cind lucreaza. 94% dintre organizatiile interogate asupra acestui aspect au obtinut rezultate mai bune decit media istorica in lume. „Stresul perceput in general de oameni are drept sursa relatiile cu ceilalti, birfa sau conflictele personale, nu munca in sine. Masuratorile noastre tin sa se uite mai degraba la stresul cauzat de munca. De aceea datele noastre care masoara acest parametru arata bine“, explica Iuliana Stan.