Social

Algele ocupa plajele si cistiga batalia cu turistii

Cantitatea de alge strinsa pe litoral este mai mare decit oricind. Concediul la mare risca sa fie un calvar. 14.000 de metri cubi de alge. Atit au adunat anul acesta muncitorii de la Apele Romane de pe litoral. Cantitatea este aproape egala cu cea din tot anul 2005 si dubla fata de intregul an 2004. Cei 14.000 de metri sint suficienti pentru construirea unei replici in marime naturala a hotelului Parc din Mamaia. Specialistii Directiei Apelor Dobrogea-Litoral (DADL) spun ca sint mai multe cauze pentru aceasta explozie. Principalele motive sint incalzirea globala, deversarile menajere, dar si faptul ca marea este mai putin poluata cu substante chimice. „A fost o iarna foarte blinda, fapt ce a permis algelor sa se dezvolte excesiv. Concomitent cu dezvoltarea spectaculoasa a acestor plante, au fost multe furtuni in larg, unele violente, care pur si simplu le-au smuls din radacina si le-au adus catre tarm“, spune Camelia Dumitrache, director in cadrul DADL. Pina si limpezimea apei este un element care a accelerat fenomenul. „In acest an nu a mai fost o inflorire a algelor microscopice, si astfel lumina a patruns puternic, accelerind fotosinteza in combinatie cu temperaturile ridicate din acest an si dezvoltind algele macroscopice“, a mai explicat oficialul. Victimele fenomenului sint turistii, carora le este greu chiar si sa stea aproape de mare din cauza mirosului greu. Totusi, specialistii sustin ca n-ar fi vorba de poluare, pentru ca algele nu prezinta vreun risc de imbolnavire. „Nu putem vorbi despre poluare a tarmului. Poluarea este ceva nociv, iar aici nu poate fi vorba de poluare, dat fiind ca factorul de disconfort - algele - este suta la suta natural. Totusi, trebuie sa admitem ca aparitia lor in cantitati mari pe plajele romanesti provoaca un disconfort major turistilor. Cui ii place sa stea pe plaja in miros de apa clocita sau de organisme moarte si cine se simte bine sa inoate printre ele?“, a argumentat Camelia Dumitrache. Logistica Directiei Apelor nu este suficienta pentru a face fata exploziei. „Pentru a actiona cit de cit eficient mai avem nevoie de inca cinci utilaje amfibii si cinci utilaje multifunctionale , care sa ajute la stringerea algelor. Deocamdata nu putem controla fenomenul, avem doar doua amfibii si doua multifunctionale achizitionate in 2006“, spune Camelia Dumitrache. Aceasta i-a acuzat insa si pe unii dintre concesionarii suprafetelor de plaja de indiferenta si proasta gestionare a bunurilor pe care le-au primit in custodie, apreciind ca nu de fiecare data trebuie asteptata interventia autoritatilor pentru a curata plaja de alge. Recolte-record intr-o singura saptamina La sfirsitul saptaminii trecute s-a inregistrat pe litoralul romanesc cea de-a treia explozie algala de la inceputul anului. De pe plajele sudice ale litoralului a fost colectata, in doar citeva zile, o cantitate de peste 7.000 de metri cubi de alge. Cea mai afectata plaja a fost Costinestiul, de pe care s-au strins 600 de metri cubi de alge. Administratorul plajelor a concentrat in zonele critice 100 de muncitori si 40 de utilaje: autobasculante, wole, tractoare, utilaje specializate. Cheltuieli mai mari decit incasarile Pentru colectarea algelor, anul trecut, s-au cheltuit 1,6 milioane de lei, adica aproximativ 70 de lei pe metrul cub de alge colectate. Anul acesta, pina in prezent au fost colectate aproximativ 14.000 de metri cubi de alge, ceea ce inseamna ca s-a cheltuit aproape un milion de lei. Potrivit autoritatilor, sumele totale cheltuite ajung sa depaseasca veniturile incasate din concesiuni . Veniturile incasate anul trecut de pe plaja au fost de aproximativ 3,4 milioane de lei, iar cheltuielile au fost de 4,5 milioane de lei. „ Baietii destepti ai plajelor“ Reprezentantii agentiilor de turism sustin ca responsabilitatea in cazul invaziei de alge de pe litoralul romanesc ar trebui sa le revina concesionarilor de plaje. „Eu cred ca este responsabilitatea celor care au luat plajele in concesiune. Nu sint de acord ca altcineva sa ridice algele din moment ce acesti baieti destepti sau batut intre ei sa ia plajele“, ne-a declarat Alin Burcea, patronul agentiei de turism Paralela 45. Potrivit acestuia, in cazul in care plajele nu sint curatate corespunzator ar trebui sa se implice si Garda de Mediu . „Garda ar trebui sa verifice zilnic si unde nu sint curatate plaje sa dea amenzi“, a mai precizat acesta. Burcea nu considera ca algele ar putea afecta numarul de turisti, avind in vedere ca majoritatea se duc la mare cu bilete cumparate din timp. Garduri in larg, pesti „chinezesti“ sau substante chimice sint citeva dintre solutiile luate in calcul. Singura solutie pe care specialistii de la Dobrogea, Litoral o propun Ministerului Mediului pentru a putea curata eficient algele din apele Marii Negre este un sistem de monitorizare ce permite vizualizarea aeriana a algelor. „Daca stim unde se afla alge inainte ca sa vina o furtuna din larg care sa le desprinda si sa le aduca la mal, noi le putem lua de acolo inainte ca acest lucru sa se intimple“, sustine Camelia Dumitrache. Aceasta este „metoda mecanica“, una dintre cele patru existente pentru combaterea algelor. Celelalte trei metode sint cea chimica, adica utilizarea sulfatului de cupru, cea biologica - importul din China al unor pesti care se hranesc cu aceste alge, si cea fizica - amplasarea unor garduri in larg. Acestea insa pot fi luate in calcul doar pe termen mediu si lung. Purtatorul de cuvint, Catalin Anton, spune ca, o data cu implementarea noilor metode de colectare a algelor, vor elabora si un proiect de valorificare a acestora. „Daca vom reusi sa le colectam din larg, ele sint proaspete si pot fi folosite in industria farmaceutica sau pentru producerea combustibilului solid la fel ca Spania. Insa nici un investitor nu s-a aratat interesat pina acum“, ne-a explicat Anton. Societatea de Explorare Oceanografica si Protectie a Mediului Marin „Oceanic Club“ din Constanta propune ca solutia pe termen scurt pentru protejarea tarmului de invazia algelor sa fie cea fizica. Aceasta ar presupune instalarea unor plase din material plastic semirigid sau tip „perete italian“, in perioada 30 aprilie - 15 septembrie a fiecarui an. Cu aceste plase se poate impiedica patrunderea algelor in zonele de plaja din sudul litoralului. Un dezavantaj al plaselor este ca pot deveni atractii pentru braconieri. Plasele din material semirigid au insa avantajul ca, in perioadele de calm marin, este mult mai simplu sa fie colectate algele din larg cu ajutorul unei ambarcatiuni decit sa se astepte depunerea lor la mal. In acest fel, la tarm ar ajunge doar cantitati reduse de alge. Algele ar putea fi utile Depozitarea algelor este una dintre marile probleme logistice ale Directiei de Ape. Putinele autobasculante abia fac fata sa transporte algele la groapa de gunoi. Asta in conditiile in care algele ar putea fi chiar utile. Directia de Ape a propus infiintarea unor platforme speciale in apropierea malului. „Algele pot fi depozitate pe aceste platforme si pot fi folosite in diferite scopuri de catre agentii economici. In Spania, de exemplu, algele sint folosite in centralele termice, ca si combustibil pentru incalzire“, spune Dumitrache. Algele mai pot fi folosite si ca furaj, ingrasamint sau in industria farmaceutica.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea