In contextul blocajului Constitutiei europene, a negocierilor energetice cu Rusia, a dificultatilor economice si in relatiile cu tarile candidate sau vecine UE, Berlinul se confrunta cu asteptari din partea statelor membre care depasesc cu mult posibilitatile Germaniei de a le satisface. Oficialii germani au fost asadar preocupati sa pondereze sperantele legate de mandatul lor (dublat, de altfel, de detinerea presedintiei G8).
Ei au anuntat insa ca vor asculta statele membre, incercind sa traseze o foaie de parcurs pentru salvarea Constitutiei europene, vor incerca sa negocieze cu Rusia conditii favorabile pentru cooperarea cu UE, se vor concentra asupra vecinatatii estice a UE si vor incerca sa reformeze in parte politicile fiscale si de dezvoltare economica europene. Romania este primita, in acest context, ca un partener bine venit, dar cu conditia sa se conformeze regulilor jocului european.
Est-germanii nu se supara ca le luam banii
Dupa 1 ianuarie, Romania si Bulgaria vor primi o mare parte din fondurile structurale care pina acum erau alocate Germaniei de Est. Nu va deranjeaza asta?
Nu sintem suparati ca Romania ne ia fondurile. Acum aceste tari au cea mai mare nevoie sa se dezvolte, in timp ce noi am avansat mult si avem nevoie din ce in ce mai putin de bani europeni. In schimb, avem nevoie de parteneri comerciali, iar fondurile acestea vor ajuta Romania sa redevina un important partener comercial . Romania avea acest statut inainte si speram sa il recapete dupa aderare, de aceea ii acordam ajutor administrativ. Fluxurile financiare dificile, legislatia deficitara au fost pina acum obstacole in calea schimburilor cu Romania. Companiile care activeaza in tara dvs. spun insa ca in ultimii doi-trei ani s-au schimbat multe.
acces interzis pe piata muncii
Restrictionarea accesului romanilor pe piata muncii germane este o masura de autoprotectie. Avem inca somaj ridicat aici si diferente salariale mari intre Germania si Europa de Est, ceea ce poate atrage multi imigranti, la fel cum in Germania tinerii pleaca din est in vest. E normal: mai bine sa fii angajat in Bavaria decit somer in Saxonia-Anhalt. Tine deci strict de problemele interne ale Germaniei. Daca, in urmatorii citiva ani, diferentele salariale si somajul vor scadea, speram sa renuntam la restrictii.
Clauze pentru Romania, credibilitate pentru UE
Presedintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestag, Matthias Wissmann
Bundestagul a insistat pina in ultima clipa asupra impunerii de clauze de salvgardare Romaniei, eventual chiar de la 1 ianuarie, daca este cazul. De ce?
Nu este o atitudine indreptata impotriva Romaniei sau Bulgariei, ci are de-a face cu credibilitatea Europei. Pur si simplu, toti, din toate partidele, vrem sa fie luate foarte in serios conditiile pentru acordarea statutului de membru. Nu vrem sa acordam o „reducere“ Romaniei, pentru ca vrem ca majoritatea populatiei germane sa continue sa creada in Europa, in conditiile cresterii euroscepticismului si la noi in tara.
Cu cit sintem mai credibili, cu atit lumea vede ca UE e o treaba serioasa, ca si Comisia Europeana isi face datoria serios. Preferam ca statele candidate sa faca inainte de aderare cit mai mult sau macar sa ne asiguram ca eforturile lor vor continua dupa. Iar asta ramine valabil pentru viitoarele candidate, nu doar pentru Romania si Bulgaria.
Constitutia Europeana
Intrucit Constitutia s-a blocat in respingerea Frantei si Olandei, Berlinul considera ca trebuie gasite in primul rind solutii pentru obtinerea sprijinului acestor doua tari. In Franta vor avea insa loc alegeri prezidentiale in aprilie-mai, dupa care se asteapta reasezari politice si economice majore. Votul negativ fata de Constitutie a fost de fapt un vot impotriva presedintelui Chirac.
Este greu de stiut care va fi atitudinea francezilor, o data ce administratia se va schimba. In plus, Berlinul are la dispozitie pentru negocieri doar o luna pina la finalizarea mandatului sau in fruntea UE, in iunie, iar imediat dupa alegeri este oricum prea devreme pentru a sti in ce forma se cristalizeaza opiniile populatiei.
De aceea, presedintia germana isi propune sa asculte doleantele fiecarui stat membru in parte in problema Tratatului Constitutional, iar apoi sa traseze o „foaie de parcurs“ pentru resuscitarea documentului. Procesul de revizuire a Constitutiei ar urma sa se incheie in timpul presedintiei franceze din 2008.
Europeni clasa a II-a
Surse diplomatice de la Berlin ne-au indicat ca, daca se va opta pentru continuarea procesului de ratificare, iar la final majoritatea tarilor UE vor aproba Constitutia, in timp ce una sau doua nu o vor face, acestea vor ramine in Uniune, dar vor fi intrucitva marginalizate. „Acceptam varianta unei Europe cu doua viteze, pentru ca avem deja mai multe viteze in UE: exista tari care fac parte si din zona euro si din spatiul Schengen, tari care sint in Schengen, dar n-au euro, tari care au euro, dar nu-s in Schengen si tari care nu fac parte din nici una dintre cele doua zone“, au explicat sursele citate.
Ce e un nume?
Germania este dispusa sa renunte la numele de „Constitutie“ pentru tratatul european, daca acesta sperie electoratul
„Ma intreb daca avem nevoie intr-adevar de numele de «Constitutie» si de un tratat de peste 500 de pagini. Oare nu se gasesc in el si legi care sint deja in acquis-ul comunitar? Oare nu-l putem subtia? Nu ne vom incapatina in privinta cuvintelor. Hai sa-i zicem «minitratat» sau «Act Unic» si gata. Nu ne vom bate pentru nume, ci doar pentru substanta. Cu cit mai putin ambitios este numele, cu atit mai ambitioasa poate fi substanta“, ne-au declarat surse din interiorul presedintiei germane. Ceea ce cu siguranta nu vrea Berlinul este ca Tratatul sa mai treaca printr-un referendum. Altfel, dincolo de Franta si Olanda, ramine problema ratificarii de catre Marea Britanie si, desi Gordon Brown si David Cameron (n.r. - potentialii viitori premieri) sint mult mai favorabili ideii, acceptul Londrei ramine inca sub semnul intrebarii.
De paza la granite
Ministrul de Interne, Wolfgang Schäuble
Exista temeri ca Romania si Bulgaria nu vor putea proteja adecvat granitele UE?
Nu ne temem ca granitele vor deveni mai vulnerabile cu aderarea Romaniei si Bulgariei, nici ca ne vom apropia prea mult astfel de estul Europei. Aderarea Romaniei nu schimba locatia pe harta a Moldovei. Avem cu siguranta nevoie de schimburi mai bune de informatii cu tarile de origine si de tranzit pentru imigranti. Germania este in mijlocul Europei si am avut mai multa migratie decit orice alta tara. Dar sintem siguri ca vom putea coopera cu Romania in acest sens.
Berlinul nu se teme de Moscova
Berlinul a dat asigurari ca statele membre ale Uniunii nu trebuie sa se teama ca Germania va avea o relatie privilegiata cu Rusia, in detrimentul UE. „Este adevarat ca Rusia nu este un partener comod. Democratia nu a fost niciodata la ea acasa in Rusia, nu are o traditie acolo. Nu exista societate civila, deficientele sint evidente si la nivelul libertatii presei. Dar avem nevoie de Rusia ca partener. Nu poate exista o solutie in privinta Kosovo sau a programului nuclear iranian fara cooperarea Rusiei. Este in interesul Europei ca Rusia sa fie un jucator constructiv in relatiile internationale“, ne-au declarat sub protectia anonimatului surse oficiale. Pe 10 ianuarie, chiar la debutul presedintiei germane, Comisia Europeana va discuta pachetul privind energia: eficienta energetica , surse regenerabile , siguranta aprovizionarii.
Politica de vecinatate
Germania a criticat de mai multe ori lipsurile politicii europene de vecinatate, care nu propune solutii diferentiate de la stat la stat. Berlinul a sustinut ca Ucraina este foarte diferita de Georgia; nu exista o solutie unica pentru toata regiunea. De aceea, Germania si-a impartit responsabilitatile cu urmatorul detinator al presedintiei UE, Portugalia: diplomatia de la Berlin isi va concentra atentia asupra Europei de Est, analizind nevoile individuale ale fiecarui stat, iar Lisabona, asupra dialogului mediteranean.
Asa cum sudul Europei are probleme cu imigrantii din Africa, asa Germania are probleme cu imigrantii din est. Pentru Marea Neagra, despre care se va discuta la summitul din martie 2007, se va cauta aplicarea modelul Marii Baltice - atragerea statelor riverane catre standardele europene prin proiecte economice, acordarea prioritatii construirii de noi conducte de transport de petrol si gaze, a aratat ministrul de Externe german Steinmeier
https://acasa.ro
165
60
