Adrian Nastase se baga in razboiul limbilor

Franceza ar trebui sa devina limba de referinta in legislatia europeana, propune un grup de politicieni si oameni de cultura . Francofilii au pornit o noua contraofensiva in fata utilizarii limbii engleze in institutiile Uniunii: ei propun ca franceza, „cea mai precisa si riguroasa limba“, sa fie considerata limba de referinta in cazul interpretarii problemelor legislative. Initiativa, prezentata saptamina aceasta Parlamentului European, apartine Comitetului pentru Limba Legislatiei Europene (CLLE), din care fac parte Adrian Nastase, Nicole Fontaine (care a indeplinit functia de presedinte al Parlamentului European), europarlamentarul polonez Bronislaw Geremek, Otto von Habsburg si fostul rege bulgar Simeon de Saxa-Coburg. Politicienilor li s-au alaturat oameni de cultura, precum scriitorul albanez Ismail Kadare sau scriitorul Maurice Druon, membru al Academiei Franceze. Druon a profitat de conferinta de presa organizata la Parlamentul European pentru a le spune jurnalistilor: “Italiana este limba cintecelor, germana e buna pentru filosofie, iar engleza pentru poezie. Franceza e cea mai sigura limba pentru scopuri legale“. E istorie CLLE propune ca limba franceza sa fie de referinta atunci cind oficialii UE se chinuiesc sa dezbata ce vrea de fapt sa spuna un text de lege european scris in mai multe limbi. Franceza ar fi cea mai potrivita limba, deoarece are origine latina (in care a fost redactat dreptul roman) si este si limba codului napoleonic. „Ne place sau nu, tine de istoria Europei“, ne-a declarat Adrian Nastase. „Limba engleza este mai legata de dreptul cutumiar, care nu se potriveste legislatiei UE“, a adaugat politicianul roman, care ne-a declarat ca au prezentat propunerea si comisarului pentru multilingvism, Leonard Orban . Neclaritati Unul dintre exemplele clasice de neclaritati ale textelor juridice redactate in diferite limbi europene, prezentat de EUObserver, este acela privind numirea sefului organismului de lupta antifrauda, OLAF. Textul in franceza si engleza lasa Parlamentul European, practic, de-o parte: „Dupa consultari cu PE si Consiliul, Comisia va numi directorul“. In germana si polona, insa, textul suna altfel: „Dupa acordul PE…“. In plus, europarlamentarii francezi au recunoscut ca deseori se intimpla sa nu stie prea bine ce voteaza, deoarece textele sint redactate doar in engleza: „Asta se intimpla foarte des“, recunoaste europarlamentarul Paul-Marie Couteaux, cunoscator al limbii engleze. „Oamenii vin la mine si ma intreaba: poti sa-mi spui ce urmeaza sa votez?“.