500 de milioane de euro pentru linistea sindicala

Executivul vrea sa dea sindicatelor terenurile, imobilele si bazele care au mai ramas din fostul patrimoniu al UGSR. Sindicatele, ocupate cu impartirea darului, ar putea sa uite o perioada de problema salariului minim.

Guvernul vrea sa inmoaie liderii sindicali momindu-i cu patrimoniul fostului UGSR – mamutul sindical de pe vremea comunismului. Este vorba de un proiect de lege care zace de aproape un an fara sa capete avizul vreunui minister, iar acum, cand se pune problema mitingurilor de strada in viitoarea campanie electorala, pare sa fi devenit prioritar pentru guvernanti.

Cu o zi inainte de ultima negociere Guvern – sindicate asupra salariului minim pe economie, ministrul Muncii declara ca va discuta cu premierul despre legea de retrocedare a patrimoniului sindical, „o problema pe care ne-am dori sa o solutionam in scurt timp”.

Iar la negocierea care a durat mai bine de cinci ore s-a vorbit intr-adevar si despre patrimoniu, nu doar despre amaratii care lucreaza pe salariul minim de 500 de lei. Cine a deschis cutia Pandorei e greu de stabilit. Surse guvernamentale spun ca liderii sindicali au venit la discutii chititi sa-si vada sacii in caruta.

Liderii sindicali vorbesc despre amestecarea patrimoniului in problema salariului minim ca despre necuratul in biserica si spun ca se simt jigniti de incercarea guvernului de a-i momi cu astfel de chestii pentru ca sa uite de revolta salariului minim.

25 de oameni vor munci special pentru retrocedarea patrimoniului sindical

„Momeala“ nu este insa prost aleasa. Uniunea Generala a Sindicatelor din Romania (UGSR) avea in proprietate vile, hoteluri, centre de tratament balnear, terenuri, case de cultura, terenuri de sport , cluburi, birouri etc. Lista lor zace prin arhive, dar nu s-a pierdut. Conform liderilor sindicali, patrimoniul se ridica la circa 500 de milioane de euro.

Iar acesta este un calcul foarte vag – a fost luata valoarea de inventar a fiecarei proprietati, cea trecuta in acte in 1990, a fost actualizata cu rata inflatiei si impartita la cursul euro. In 18 ani, insa, valoarea imobilelor a crescut mai mult decat rata inflatiei asa ca adevarata valoare a patrimoniului s-ar putea sa fie mult mai mare.

Deocamdata, prin SindRoma­nia, confederatiile sindicale administreaza o parte din patrimoniul fostului UGSR – 17 hoteluri si baze de tratament pe litoral si in cateva statiuni balneoclimaterice , iar printr-o asociatie – 52 de case de cultura. Dreptul de proprietate asupra lor este insa partial.

Hotelurile, de pilda, au devenit proprietatea SindRomania, dar terenurile pe care se afla amplasate – nu.
Proiectul de lege elaborat acum un an este o adevarata ma­na cereasca pentru sindicate. Con­form acestuia se constituie, in subordinea Guvernului, o asa-numita Comisie pentru stabilirea regimului juridic al imobilelor care au apartinut patrimoniului sindical formata din reprezentanti ai Ministerelor Justitiei, Economiei si Finantelor, Internelor si Reformei Administrative.

Lucrarile comisiei vor fi conduse de presedintele Autoritatii Nationale pentru Restituirea Proprietatilor, institutie care, pentru a rezolva problema patrimoniului sindical, isi va suplimenta schema de personal cu 25 de posturi.

Acesta comisie va analiza fiecare proprietate revendicata de sindicalisti ca ar fi apartinut fostului UGSR si va atesta dreptul de proprietate. Acest drept va reveni, pana la lamurirea situatiei intregului patrimoniu, unei structuri – Uniunea Nationala pentru Preluarea Patrimonului Sindical – care va fi formata din toate confederatiile ce pot sa demonstreze ca sunt reprezentative la nivel national (au cel putin 350.000 de membri cotizanti).

Ulterior, Uniunea va putea transfera direct confederatiilor bunurile dobandite si nici un articol din lege nu interzice acestora sa le vanda daca doresc acest lucru.

Patrimoniul va reaprinde cearta intre sindicate

Pentru liderii confederatiilor sindicale va fi probabil dificil sa se inteleaga asupra formarii uniunii. Negocierile pentru administrarea Sind Romania, de pilda, au durat vreo patru ani si au avut un final fericit doar datorita interventiei sindicalistilor europeni plictisiti de certurile din Romania. Exista si acum voci care acuza liderii din anii ’90, in special pe cei ai CNSLR- Fratia, pentru tunuri date in patrimoniul sindical.