Social

11 septembrie se vinde bine in librarii

Atentatele de la World Trade Center au devenit sursa de inspiratie pentru multi scriitori si una dintre temele preferate ale cititorilor. Autorii care au facut din 11 septembrie un subiect de fictiune au stirnit o multime de polemici. Este sau nu legitim sa te folosesti de el ca intriga? In ce masura il poti romanta si in ce masura ar trebui sa astepti trecerea timpului pentru ca publicul sa se detaseze de incarcatura dramatica a acestui episod din istoria recenta? Sint doar citeva dintre intrebarile pe care aparitia acestui gen de proza le-a ridicat. Cu toate acestea, titlurile legate de 9/11 au vindut si continua sa se vinda foarte bine. Romanul „Extrem de tare si extrem de aproape“, al lui Jonathan Safran Foer, tradus si in limba romana, a devenit in timp extrem de scurt best-seller pentru ca, inainte de toate, a avut tagul „roman despre 11 septembrie“. Personajul principal, Oskar Schell, este un baietel de 9 ani al carui tata a murit in timpul atentatelor. Lumea de dupa prabusirea World Trade Center este privita prin ochii copilului, lucru care i-a determinat pe unii critici sa-l acuze pe Foer de folosirea unui truc emotional pentru a-si vinde si mai bine cartea. Mai mult decit atit, impactul este sustinut de imaginile cu un corp in cadere, surprinse in timpul incidentelor, pe care Foer le insereaza in carte. Daca tinarul scriitor american s-a consacrat prin tonul sau empatic si prin abordarea unor teme cu priza la sensibilitatea cititorilor, Frédéric Beigbeder e un cinic notoriu. „Windows on the World“, romanul pe care autorul francez l-a publicat in 2003, dedica un capitol fiecarui minut din intervalul 8.30-10.29, in care au fost atacate turnurile. Alterneaza povestea unui tata cu cei doi fii ai sai, imobilizati in celebrul restaurant Windows on the World dintr-unul dintre turnuri, cu insemnari personale, scene autobiografice si confesiuni . Din partea introductiva a romanului, in care explica de ce si-a ales ca tema 11 septembrie, Beigbeder sustine ca „singurele subiecte interesante sint cele tabu. Trebuie sa scriem despre ceea ce este interzis... cartile trebuie sa mearga acolo unde nu ajunge televiziunea. Sa arate invizibilul, sa spuna de nespusul“ In afara de textele de fictiune care investigheaza impactul pe care atentatele l-au avut la nivelul personal, in care lumina cade pe drama victimelor sau pe cea a supravietuitorilor, mai exista cel putin o categorie de fictiuni construite in jurul acestui eveniment. Martin Amis este unul dintre cei care au ales sa schimbe unghiul, preferind sa intre in pielea teroristilor. Povestirea „The Last Days of Muhammad Atta“, inspirata de un paragraf din raportul comisiei de ancheta a atentatelor, propune un scenariu posibil despre motivatia teroristului care pilota unul dintre cele doua avioane. Amis imagineaza gesturile, ritualurile si intentiile lui Muhammad Atta, incercind sa examineze o alta perspectiva asupra gestului terorist. Acelasi procedeu sta si la baza romanului „Terrorist“ al celebrului scriitor american John Updike , publicat anul trecut. Desi actiunea nu se petrece in timpul atentatelor, 11 septembrie este, cu siguranta , unul dintre motivele pentru care Updike a ales sa scrie povestea unui adolescent musulman, incercind, totodata, sa permita o intelegere mai nuantata a actelor de terorism practicate de fundamentalistii islamici.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Articole din social

Top

Cauta-ti perechea