Hip-hopul nu-si mai gaseste rimele

In ultimii ani, vinzarile din hip-hop au scazut, iar din boxele de pe ferestrele din ghetouri se aud mai mult manele decit „rime de bine“. Apogeul culturii hip-hop de la noi a fost atins undeva prin 2000, anul cu cele mai multe aparitii de noi albume pe piata, numarul productiilor editate fiind un record pentru Romania. CNA a crescut audienta si popularitatea prin scandalurile create, a avut loc primul proces penal, foarte mediatizat, intre Parazitii si A&A Records, R.A.C.L.A. a revenit intr-o noua formula, Marijuana a debutat cu „Cea mai fidela fata“, IL-egal lanseaza doua albume, La Familia scoate „Ca la noi“ si cei de la Parazitii raspund cu „Iarta-ma“. In fine, B.U.G. Mafia lanseaza doua albume, dintre care „Dupa blocuri “ este cel mai bine vindut album al anului, extrem de violent si agresiv la nivel de limbaj. Mostre precum „Dupa blocuri sintem noi/Care te facem pe tine“ au devenit adevarate referinte culturale pentru toate domeniile si sint probabil cele mai citate si mai parafrazate versuri din hip-hopul romanesc. Muzici amestecate Incepind cu anul 2001, se poate vorbi deja de un declin al hip-hopului autohton. Pe plan international, numarul trupelor a scazut, interesul publicului a inceput sa se diminueze si el. Pirateria a devenit principala metoda de achizitionare de muzica, iar casele de discuri si-au pierdut disponibilitatea de a mai investi in nume noi. Doar cele mai importante trupe au trecut prin selectia pietei si au ramas in picioare, pierzind insa mult din notorietate. Parazitii, Da Hood, B.U.G. Mafia si La Familia au ramas printre putinele trupe care se mai bucurau inca de succes. Din ce in ce mai des, pe albumele rock apar voci din hip-hop si viceversa, iar Luna Amara si Coma sint citeva exemple. Pe albumul „Secretul din gradina“, lansat de Da Hood in 2002, apare vocea rockerului Dan Costea. „Sint legaturi si la nivel de mesaj intre rock si hip-hop. Noua ne-au zis multi ca am deviat spre instrumental. Dar ne place sa credem ca sintem inca hip-hop. Vrem sa evoluam muzical, nu sa stam pe loc. Si pe scena internationala se intimpla amestecul asta de genuri, nu am inventat noi roata“, spune Andrei Vulpescu de la Da Hood. Piraterie si productii slabe Fenomenul rap n-a fost niciodata extraordinar la noi, insa acum citiva ani a existat mai multa bunavointa, constata Cheloo de la Parazitii. „Este cu 4-5 ani in urma fata de ce se cinta in SUA sau in Franta. Acolo a devenit foarte comercial, or, aici nu s-a intimplat asa ceva, iar asta ramine un lucru bun in cele din urma.“ Cheloo considera ca la ora actuala sint doar doua trupe de mainstream (Parazitii si B.U.G. Mafia), in timp ce restul „incearca sa scoata capul“. Nu e o muzica promovata, se mentine underground, nu apare pe radio, iar pe tv e promovata artificial de casele de discuri, se mai plinge liderul trupei Parazitii. „Radiourile difuzeaza doar aberatii precum Sean Paul si 50 Cents. Singura emisiune tv de rap are doua ore. Promovarea tine de coaie mai mult decit de naturalete“, spune Cheloo. In aceste conditii, cei de la Parazitii s-au decis sa faca de ceva vreme seri de rap in clubul Gossip, „pentru ca in localurile bucurestene nu se da asa ceva“. Declinul vinzarii de muzica rap are doua cauze, in opinia acestuia: „Prima e Internetul. Nu exista un capital de imagine, iar vinzarile scad proportional in detrimentul copierii. Alta cauza o reprezinta albumele slabe. Casele de discuri ar vrea sa bage 5.000 de euro si sa scoata 30.000 fara sa creeze trupe care sa cinte zece ani“. Nu exista hip-hop autentic Declinul nu e doar al muzicii hip-hop, spune Ion Radu, director al casei de discuri A&A, care i-a editat de-a lungul timpului pe Parazitii sau R.A.C.L.A. Acesta pune totul in circa pirateriei si a transferurilor peer-to-peer. „Ascultatorii de muzica hip-hop au in plus fata de restul o atitudine de smecheri, in opozitie cu sensul comercial al pietei, dar care s-a intors, in final, impotriva lor“, mai spune Ion Radu. Limba engleza si ghetoul sint tipic americane, crede Diana Zinger de la Nova Music, care nu le gaseste un corespondent pe masura in Romania. „Ghetoul de Pantelimon sa ne lase! Nu exista o atitudine veritabila in hip-hopul nostru“, incheie Zinger. Razboi benefic audientei Imitind conflictul american dintre West Coast si East Coast, care a adus ambelor parti avantaje comerciale, trupele de hip-hop din Bucuresti erau la un moment dat impartite in doua tabere. Pe de-o parte, „Racnetul Agoniei Nationale – Sindicat“ (RANS), care cuprindea Da Hood Justice , R.A.C.L.A., Ghetto Dacii si Delikt („Gara de Nord, 1 Mai si toti cei care ne-avem ca fratii“) si pe de alta parte, B.U.G. Mafia (Pantelimon), Marijuana si La Familia (Salajan). Undeva, afara din schema, Morometii (Berceni) si Parazitii (Colentina). „Noi nu am participat la acest conflict. Am avut piese anti-West Coast, dar nu cu atac direct. Era mult advertising la mijloc. Cei de la Parazitii au fost in RANS la inceput, dar au plecat din cauza certurilor interne, asa cum am facut-o si noi mai tirziu. La un moment dat ramasesera doar R.A.C.L.A. si Ghetto Dacii“, explica Andrei Vulpescu de la Da Hood, o trupa hip-hop din vechea garda, care s-a reinventat o data cu ultimul album, lansat in 2005.