Actorii nostri de export

Tot mai multe productii de serie B, C, uneori chiar si de serie A, sint filmate pe la noi. Ne-am mindrit cu zona Bran-Risnov pe post de Carolina de Nord in „Cold Mountain“, iar castelele din Transilvania se asorteaza bine cu vampirii. Preturile practicate de casele de productie de pe la noi sint pe placul strainilor. E o afacere profitabila pentru toata lumea. Printre cei mai cistigati sint actorii romani. Cei mai multi dintre ei se bucura pentru citeva zile de figuratie. Si nici nu e de mirare. Pentru citeva treceri prin cadru la filmele cu Van Damme isi scot salariul pe o luna. Adrian Pintea a aparut in rol de terorist, iar Ion Caramitru este etern ofiter KGB. Este demn de retinut faptul ca nu au jucat niciodata in filme americane indoielnice Gheorghe Dinica, Victor Rebengiuc sau Stefan Iordache. Recunoastem din ce in ce mai des intr-un film strain cite o fata romaneasca in tot felul de ipostaze: batausi, soferi, soldati, femei gravide, laptarese, curve, pesti, mafioti, cruciati, anticari , liftieri, baieti de mingi, paminteni ucisi de un meteorit ratacit, prinsi cu gura cascata de cutremur , de taifun, de bombardamente sau de ciuma. Desi Peter Greenaway a declarat acum doi ani, la Festivalul „Anonimul“, „Sinteti o tara invizibila“, Romania are insa vedetele ei. Maia Morgenstern nu a trecut niciodata neobservata. A fost mai mult decit onorabila in „Privirea lui Ulise“ a lui Theo Anghelopoulos si in „ Patimile lui Hristos “. Luminita Gheorghiu a jucat in filme de Cannes semnate de Michael Haneke, iar tinerele noastre Ana Maria Marinca si Maria Popistasu au avut Bafta in roluri de femei traficate. Medeea Marinescu i-a incintat pe francezi in „Je vous trouve trés beau“, Oana Pellea e o vedeta incontestabila de cind a jucat in filmul „Children of Men“, al lui Alfonso Cuaron, cu care va filma din nou. Romanca Alexandra Maria Lara a ajuns cea mai buna actrita germana, dupa prestatia ei excelenta din „Caderea“. Ea a filmat si cu Coppola, avind rol titular in „Tinerete fara tinerete“, dupa o nuvela de Mircea Eliade. Dar de departe, cel mai tare success story este cel al lui Marcel Iures. A inceput ca al cincilea vampir din dreapta in „Interviu cu un vampir“ si a trecut prin fata camerei elegant, fara o vorba, in „Misiune imposibila“, dar a ajuns, in cele din urma, papa in „Amen“, a lui Costa-Gavras, terorist sirb care o pune pe jar pe Nicole Kidman, antrenor de fotbal al echipei Newcastle, in „Goal!“, si ofiter nazist in „Razboiul lui Hart“. Ultimul rol mentionat e poate cel mai tare pentru ca razbuna toata umilinta spectatorilor de pretutindeni, omorindu-l sec, din poignet, cu cinismul est-europeanului ce nu crede-n basme, pe omul care salvase America si chiar planeta de unul singur in citeva serii „Die Hard“, in „Armageddon“ si-n alte megaproductii, pe unicul si irepetabilul Bruce Willis.