Multi cumparatori sunt tentati sa creada ca icrele folosite in aceste produse provin de la un anumit tip de peste, insa realitatea este diferita. Pe multe etichete apare termenul „icre tarama”, care nu desemneaza o specie anume, ci un amestec de icre de calitate inferioara, provenite de la mai multe tipuri de pesti.
Patraru a analizat compozitia unor salate de icre disponibile in comert si a constatat ca, in multe cazuri, procentul real de icre este foarte mic, restul ingredientelor fiind ulei, apa, agenti de ingrosare si numerosi conservanti.
Ce contin, de fapt, salatele de icre din supermarket?
Jurnalistul a prezentat cateva exemple concrete de produse disponibile la raft:
-
Salata de icre NEGRO 2000 – Eticheta mentioneaza ca acest produs este furnizat Casei Regale a Romaniei si ca ar avea „gustul calitatii”. Totusi, lista de ingrediente arata altceva:
- ulei vegetal de floarea-soarelui
- apa
- icre tarama 8%
- sare
- ceapa 2%
- file de crap afumat 1%
- fum natural, pesmet
- agenti gelatinizanti
- guma guar, guma de xantan
- conservanti: acid sorbic, benzoat de sodiu
- acidifiant: acid citric
- coloranti: carmina, caramel, arome
-
Salata de icre de crap – Pescado Grup – Pe eticheta este mentionata originea ingredientelor: UE si afara UE. Compozitia arata astfel:
- ulei vegetal de floarea-soarelui
- apa
- 9% icre tarama sarate (provenite de la cod negru, cambula aurie, hering, cod de Atlantic, cod de Pacific)
- 2% icre de crap sarate
- ceapa
- suc concentrat de lamaie
- acidifiant, acid citric
- sare
- agenti de ingrosare
- conservanti, arome, colorant
-
Salata de icre Doripesco – Delta din Carpati – Aceasta contine:
- ulei vegetal de floarea-soarelui 72,9%
- icre de crap 5,3%
- icre tarama 10,7%
- apa carbogazoasa
- sare
- acidifiant: acid citric
- conservanti: acid sorbic, benzoat de sodiu
Patraru: „Mi se pare incredibil!”
Dupa ce a analizat aceste etichete, Dragos Patraru s-a declarat surprins de modul in care sunt prezentate produsele:
„Mi se pare incredibil ca producatorii pun pe ambalaje poze cu pescari si recomanda diverse moduri de servire, dar nu fac ingredientele usor de citit. Nu e valabil pentru toti, dar la cutiile mici e aproape imposibil sa descifrezi lista de ingrediente.”
Jurnalistul a mentionat ca aceste practici ar trebui aduse in atentia autoritatilor:
„Lucram la o lista cu aceste lucruri si vrem sa o prezentam Comisiei Parlamentare pentru Agricultura, Industrie Alimentara si Servicii. Poate parlamentarii nu merg in supermarket si nu stiu ce contin aceste produse. Cand trimiti soferul dupa icre negre si sampanie scumpa, nu ai cum sa afli ca oamenii au probleme in a citi etichetele.”
Un alt aspect remarcat in aceasta analiza este diferenta intre denumirea produsului si cantitatea reala de icre continuta. Patraru a fost surprins sa descopere ca unele salate vandute ca „icre de crap” contin doar 2% icre de crap, restul fiind icre tarama si alti aditivi:
„Dezastru. Imi este si frica sa gust. Nu ar trebui ca aceasta eticheta sa intre la inselaciune? Trebuie sa intreb Protectia Consumatorilor. Cum adica icre de crap cu doar 2% icre de crap?”