Inconjurul lumii in preparate de Paste! Ce delicii se servesc in fiecare colt al lumii

Te invit intr-o calatorie culinara in jurul lumii de Paste – vei descoperi arome unice si obiceiuri fascinante care, desi diferite, au in comun bucuria reunirii familiei in jurul mesei. Sa incepem aceasta aventura gastronomica globala!

Cum arata Pastele in tarile din Europa

Europa ofera poate cea mai mare diversitate de preparate pascale, datorita mostenirii crestine comune, dar si traditiilor locale variate. Fiecare tara are retetele sale speciale pentru a sarbatori Invierea – de la supele primavaratice ale nordicilor la painea dulce impletita a balcanicilor sau friptura de miel a mediteraneenilor. Hai sa exploram, pe rand, deliciile de Paste din tarile Europei:

Albania

In Albania, Pastele (celebrat mai ales de comunitatile ortodoxa si catolica) aduce pe masa preparate simple, dar pline de semnificatie. Ouale rosii nu lipsesc – sunt vopsite in Joia Mare si apoi ciocnite in ziua de Pasti, simbolizand sangele lui Hristos si noua viata.

Dimineata de Inviere incepe, in unele familii, cu un mic dejun ritualic: paine proaspata nedospita, branza alba nesarata si usturoi verde, alaturi de un ou fiert – combinatie considerata protectoare impotriva raului.

Dupa slujba, are loc masa festiva: de obicei, miel fraged, fript la cuptor, servit cu pilaf de orez si iaurt (kos) si salate de verdeturi de primavara. Desertul preferat este baclavaua, mostenita din bucataria otomana, foarte dulce si siropoasa – perfecta pentru a incheia sarbatoarea dupa lungul post.

Ca si vecinii greci, albanezii au obiceiul sa ciocneasca oua rosii cu musafirii, intr-un joc amical care marcheaza bucuria Invierii.

Austria

Austria intampina Pastele (Ostern) cu o bogatie de obiceiuri regionale. In toate zonele, masa pascala numita Osterjause include oua fierte tari, mezeluri si paine, simboluri ale sfarsitului postului.

In Stiria, de exemplu, sunca si carnatii afumati de Paste se servesc alaturi de felii de Osterpinze, o paine dulce impletita, pufoasa, preparata cu faina alba, galbenusuri si aroma de rom sau citrice.

In Carintia nu poate lipsi Reindling, un cozonac spirala cu scortisoara, zahar si stafide, nelipsit din cosul de Paste adus la biserica pentru sfintire.

Multe regiuni duc la biserica un cos (Osterkorb) plin cu sunca, oua, hrean si paine pentru a fi binecuvantat. Ca fel principal, se consuma adesea carne de miel sau de vitel.

Un preparat deosebit este sunca fiarta in aluat de paine (Osterschinken im Brotteig), servita in felii groase, alaturi de hrean ras. Desertul traditional este un cozonac in forma unui miel – Osterlamm, o prajitura pandispan coapta in forma de mielut, presarata cu zahar pudra.

Indiferent de regiune, austriecii asteapta cu nerabdare sa guste din delicatesele bogate, dupa cumpatarea impusa de Postul Mare.

Belarus

In Belarus (Bielorusia), Pastele ortodox (Вялікдзень / Vialikdzień) este sarbatorit cu preparate similare celor din Rusia si Ucraina, imbinand traditii vechi slave.

Piesa centrala a mesei este kulici – un cozonac inalt, cilindric, copt in forme speciale, glazurat cu zahar si presarat cu bombonele colorate. Kulici (numit uneori si paska) este sfintit la biserica in noaptea de Inviere si apoi impartit in familie.

Alaturi de el, se pregateste paskha, un desert traditional din branza dulce de vaci, frecata cu unt, smantana, zahar si fructe confiate, lasat la presat intr-o forma trunchiata de piramida. Paskha are o semnificatie profunda – contine ingrediente interzise in post (lapte, unt, branza) si semnifica abundenta bucuriei pascale.

Ouale vopsite (in special in rosu sau alte culori vii) se numesc pysanka sau krashanka, iar copiii abia asteapta concursurile de ciocnit oua.

In dimineata de Pasti, bielorusii consuma din cosul sfintit: felii de kulici, oua, carnati afumati, hrean si alte bunatati – marcand astfel incheierea Postului cu un mic dejun bogat si binecuvantat.

Belgia

In Belgia, influentele culinare franceze, olandeze si germane si-au pus amprenta pe masa de Paste. Nu exista un fel absolut definitoriu, insa cateva preparate sunt foarte raspandite. Unul dintre ele este asperges à la flamande – sparanghel alb (care isi are sezonul primavara devreme), servit cu un sos de unt si oua fierte maruntite.

Fiindca Pastele coincide cu debutul sezonului de sparanghel, multe meniuri festive incep cu acest aperitiv rafinat si proaspat. Ca fel principal, unii flamanzi prefera sunca la cuptor sau friptura de miel cu cartofi si legume verzi, in timp ce in zona valona se intalneste adesea boulette de Paques – chiftele mari din carne tocata, asezonate cu ierburi si servite cu sos de rosii.

La desert sau gustare, belgienii se bucura de cramique, o paine dulce cu stafide, si, bineinteles, de faimoasele praline de ciocolata in forma de ou. Ciocolata este la loc de cinste – vitrinele cofetarilor abunda in oua, iepurasi si puisori de ciocolata in perioada Pastelui.

O traditie inedita: in dimineata de Paste, clopotele bisericilor (care, conform legendei, „pleaca la Roma” in zilele dinainte) se intorc si „imprastie” oua de ciocolata in gradini – copiii belgieni cauta aceste oua intr-o vanatoare plina de veselie.

Astfel, Pastele belgian imbina un pranz copios de primavara (cu carne frageda si legume noi) cu delicii dulci artizanale, intr-o atmosfera destinsa de sarbatoare in familie.

Bulgaria

In Bulgaria, Великден (Velikden), Pastele ortodox, are multe puncte comune cu traditiile romanesti, dar si particularitati locale. Pregatirile incep cu vopsirea oualor – primul ou rosu, vopsit de obicei in Joia Mare, este pastrat ca talisman pentru sanatate.

Cel mai cunoscut preparat bulgaresc de Paste este kozunak – o paine dulce pufoasa, asemanatoare cozonacului. Kozunak-ul bulgaresc este impletit si adesea decorat cu migdale sau cu un ou rosu in mijloc; aluatul contine lapte, oua si coaja de lamaie, iar in interior se pun stafide si uneori rahat.

Acest cozonac aromat se serveste la micul dejun in ziua de Pasti, alaturi de ouale rosii. Un fel unic in bucataria bulgara de Paste este drob sarma – un drob din organe de miel (ficat, plamani) tocate si amestecate cu orez, ceapa verde si mirodenii (marar, menta), copt la cuptor si acoperit cu un strat de ou.

Drob sarma seamana cu drobul de miel romanesc, desi modul de prezentare difera (bulgarii il fac ca o budinca sarata in tava, nu in prapure). La masa de pranz, bulgarii servesc adesea agné pe chevermé – adica miel intreg la protap (in special in zonele rurale), sau friptura de miel la cuptor umpluta cu orez si verdeturi.

Salatele proaspete de primavara – cu ridichi, ceapa verde, salata si castraveti – completeaza meniul. La desert, pe langa kozunak, se servesc prajituri cu miere sau banitsa dulce (placinta cu branza), marcand incheierea dulce a ospatului pascal.

Cehia

In Cehia, Pastele (Velikonoce) este un prilej de a celebra primavara si reinnoirea, iar traditiile culinare reflecta atat credinta crestina, cat si obiceiuri pagane.

Un preparat emblematic este mazanec, o paine dulce rotunda, similara cozonacului, coapta cu o cruce crestata pe suprafata. Mazanec-ul are in compozitie stafide si migdale si se coace traditional in Sambata Mare (Bílá sobota) – forma rotunda simbolizeaza soarele, iar crucea de deasupra aminteste de Rastignire.

Cehii il consuma de obicei la micul dejun, uns cu unt si servit cu ceai. Un alt preparat specific este beránek, un chec simplu vanilat, copt intr-o forma de miel si pudrat cu zahar – in trecut, familiile care nu-si permiteau un miel adevarat coceau acest mielut de turta ca substitut.

De Paste, cehii mai prepara nádivka sau „cighiri de Pasti” – o budinca sarata din paine, verdeturi si carne. Velikonoční nádivka se face din cuburi de paine inmuiate in lapte, oua multe, sunca sau carne afumata si ierburi de primavara (urzici tinere, spanac, patrunjel). Aceasta compozitie se coace pana devine aurie si se serveste ca garnitura sau aperitiv.

In Lunea Pastelui, are loc celebrul obicei al pomlázka – fetele ofera oua pictate, iar baietii „ureaza sanatate” fetelor lovindu-le simbolic cu un manunchi de nuiele impletite. Cu aceasta ocazie, pe mese se gasesc multe oua umplute si carne afumata, pentru a celebra belsugul.

Croatia

In Croatia, ca si in multe tari catolice, Pastele (Uskrs) este cea mai importanta sarbatoare religioasa, iar masa traditionala reflecta evlavia si belsugul primaverii.

In dimineata de Pasti, familiile croate obisnuiesc sa sfinteasca la biserica un cos (košara) plin cu oua vopsite, sunca afumata (šunka), hren (hrean ras), ceapa verde si pinca – o paine dulce traditionala.

Pinca, numita si sirnica, este asemanatoare cozonacului: o paine rotunda, usor dulce, cu galbenusuri, unt si aroma de lamaie sau rachiu. Aluatul este crestat deasupra in forma de cruce, iar coaja lucioasa e adesea presarata cu zahar. Se serveste alaturi de sunca si oua, iar traditia spune ca pinca se rupe cu mana si se imparte cu toti de la masa, simbolizand impartasirea bucuriei Invierii.

Un alt obicei gustos este šunka u kruhu – sunca fiarta coapta intr-un aluat de paine – cand tai painea, gasesti in interior sunca frageda, perfecta langa hrean si oua.

La masa de pranz, croatii servesc agnet la cuptor sau ied la protap in zonele dalmate. Garniturile variaza: in Slavonia se pun ridichi si ceapa verde alaturi de oua si carne, in Dalmatia se ofera o salata de sparanghel salbatic cu oua fierte.

Ca desert, pe langa pinca, croatii mai pregatesc potica (rulada cu nuca) sau prajituri cu miere. O particularitate: ouale de Pasti croate (pisanice) sunt adesea incondeiate manual cu motive florale sau mesaje religioase si se daruiesc celor dragi, semn al prieteniei si al norocului.

Pastele croat este luminos si satios, combinand produsele primaverii (oua, verdeturi) cu retete bogate transmise din generatie in generatie.

Danemarca

In Danemarca, Pastele (Påske) este celebrat intr-o atmosfera plina de veselie, pe masura ce zilele se lungesc dupa iarna scandinava. Danezii pun accent pe pranzurile lungi in familie – påskefrokost – adevarate bufete scandinave unde se aduna o varietate de mancaruri reci si calde.

Un pranz traditional de Paste seamana cu un smörgåsbord: hering marinat in diverse sosuri, somon afumat, pateuri, salata de cartofi, chiftelute daneze si, bineinteles, oua fierte tari feliate, servite cu maioneza sau mustar.

Un preparat specific de sezon este skidne æg – numele s-ar traduce amuzant prin „oua murdare”, dar este vorba de oua fierte tari servite intr-un sos cremos si picant de mustar.

Acest fel simplu (oua cu sos de mustar si curry) era mancarea traditionala in Sambata Mare, cand gospodinele isi „lasau bucataria murdara” dupa gatitul intens de vineri – de unde si denumirea glumeata.

Astazi, skidne æg este o piesa de rezistenta la brunch-urile de Paste si se potriveste de minune cu painea de secara si cu berea daneza.

La dulciuri, danezii nu au un cozonac specific de Paste, dar consuma boller (chifle dulci) si prajituri cu martipan. Bautura traditionala este snaps (aquavit, un distilat puternic) si berea de Pasti – o bere sezoniera.

Se spune ca masa daneza devine tot mai voioasa pe masura ce se ciocnesc paharele cu skål! (noroc). Decorarea casei cu crengute inmugurite de mesteacan si oua galbene este o alta traditie, dar la final, tot mancarea reuneste familia: la desert, multi danezi servesc lagkage (tort cu frisca si fructe) sau kringle (covrig danez cu migdale) – o incununare dulce a mesei imbelsugate.

Elvetia

Elvetia, tara cu populatie atat catolica, cat si protestanta, are obiceiuri de Paste influentate de vecinii sai – Germania, Franta si Italia – dar si cateva traditii proprii.

In zilele dinaintea Pastelui, patiseriile elvetiene sunt pline de iepurasi si oua de ciocolata, pentru care aceasta tara este renumita.

O specialitate unica este Osterfladen, o tarta dulce de Paste cu umplutura de gris sau orez cu lapte, oua, migdale macinate, stafide si coaja de lamaie, asezata pe aluat fraged. Unele variante includ un strat subtire de gem de caise sub crema de gris, pentru un gust fructat.

Osterfladen se serveste rece, taiat felii, adesea la cafeaua de dupa slujba.

In cantonul Ticino, elvetienii au adoptat Colomba Pasquale – cozonacul italian in forma de porumbel, decorat cu migdale – care se gaseste in magazinele din toata tara.

Un alt element nelipsit este Zopf (numit Tresse in franceza) – celebra paine impletita cu lapte si unt, asemanatoare cozonacului, servita la micul dejun in Duminica Pastelui, alaturi de unt si dulceata.

La capitolul sarat, multe familii servesc carne de miel – fie gigot d’agneau (pulpa de miel la cuptor) in stil francez, fie Brätchügeli (chiftelute elvetiene din miel) cu ierburi la gratar.

In cantonul Lucerna exista obiceiul prepararii unui eintopf – o tocana cu carne afumata, legume si carnati, sfintita la biserica si apoi impartita comunitatii.

La nivel national, ouale colorate natural (in coji de ceapa, sfecla, spanac etc.) sunt cele mai raspandite – in piete se vand oua fierte gata vopsite, pentru ca orice familie sa aiba „oua rosii” pe masa de Pasti.

O traditie indragita este Eiertütschen – concursul de ciocnit oua, similar celui din Romania. Cu oua, paini impletite si prajituri cu gris, Pastele elvetian imbina dulcele si saratul sub semnul primaverii.

Estonia

In Estonia, Pastele (Lihavõtted) este celebrat atat de luterani, cat si de ortodocsi, iar traditiile culinare pascale imbina influente crestine si pagane.

In comunitatea ortodoxa, se prepara pasha – un desert cremos din branza dulce, smantana, unt si fructe confiate, lasat la scurs intr-o forma decorativa.

De asemenea, unele familii coc kulich (painea dulce cilindrica, glazurata) sau echivalentul local, lihavõttekeeks.

In casele estonienilor luterani, accentul cade pe oua – vopsite cu coji de ceapa, cu modele marmoreene, si se organizeaza concursuri de ciocnit.

Un fel interesant este sült – piftia de carne (de porc), consumata la sarbatori mari, inclusiv de Paste, ca simbol al belsugului.

Un alt desert specific este munadepüha kohupiimakook – o placinta cu branza dulce si stafide, similara cu un cheesecake rustic, deoarece kohupiim (branza proaspata) este un ingredient sezonier abundent dupa post.

O traditie populara este leganatul pe leagane uriase de lemn, practicat dupa munca din postul lung, pentru a atrage un an productiv.

La finalul leganatului, se serveau pühade road (bucate de sarbatoare) simple: oua fierte cu hrean, paine de secara, bere de casa si branzeturi proaspete.

Astazi, masa de Paste in Estonia poate include si preparate moderne – salata de cartofi cu sfecla rosie (rosolje), friptura de miel sau peste afumat – dar esenta ramane celebrarea primaverii si a reinnoirii.

Finlanda

In Finlanda, Pastele (Pääsiäinen) marcheaza sfarsitul iernii lungi, iar traditiile culinare variaza intre luterani si ortodocsi (in Karelia).

Desertul emblematic este mämmi, un pudding neobisnuit de secara maltuita, de culoare inchisa.

Desi are aspect atipic, gustul sau este dulce-amarui, cu aroma de malt si coaja de portocala. Se prepara din faina de secara, malt, melasa, si se coace lent. Se serveste rece, cu smantana dulce sau lapte si zahar.

Mämmi era hrana de post in Evul Mediu, consumata in Vinerea Mare, pentru ca nu contine aluat dospit. Astazi este un dulce festiv, vandut chiar si in supermarketuri in cutiute de scoarta de mesteacan, imitand ambalajul traditional.

Finlandezii ortodocsi pregatesc si pasha, astfel incat uneori sunt servite ambele deserturi: mämmi si pasha.

La felurile principale, se gaseste friptura de miel la cuptor, cu cartofi si legume, semn al primaverii nordice.

In Joia Verde (Vihreä torstai), se obisnuia sa se manance supa de spanac sau urzici, obicei similar celui german.

Ouale sunt vopsite si incondeiate, mai ales de copii. Exista si traditia virpominen: copiii, costumati ca „vrajitoare de Paste”, merg cu crengute de salcie decorate, recita versuri de noroc si primesc dulciuri – asemanator Halloween-ului.

Dulciurile includ drageuri in forma de ou si figurine de ciocolata.

Pastele finlandez combina gustul bogat al mielului fript cu aroma stranie dar dulce a mämmi-ului de secara – o combinatie unica, ce anunta bucuria primaverii nordice.

Franta

In Franta, Paques este bogat in traditii atat religioase, cat si culinare, multe avand radacini in simbolistica medievala. Preparatul central al mesei pascale este, fara indoiala, gigot d’agneau Pascal – pulpa de miel la cuptor, impanata cu usturoi si rozmarin. Aceasta friptura este servita cu cartofi aurii si fasole verde sote, fiind considerata mancarea traditionala de Paste in toata Franta.

In Berry, se pregateste paté de Paques berrichon, o placinta in crusta de foitaj, umpluta cu carne tocata (porc si vitel) si oua fierte intregi – sectiunea arata ouale, creand un efect vizual spectaculos.

In Alsacia, se face Lamala – o prajitura in forma de miel, pudrata cu zahar, oferita adesea copiilor. Pe coastele Bretaniei si Normandiei, fructele de mare precum homarul sau platourile de stridii pot inlocui carnea, ca parte a rasfatului post-Vinerea Mare.

La desert, ciocolata este regina: in loc de iepurasi, francezii au „clopotele de Pasti” – se spune ca acestea zboara la Roma si se intorc aducand oua si dulciuri. Copiii gasesc in gradina oua de ciocolata, figurine in forma de clopot, peste (Poisson d’Avril) si fritures (pestisori de ciocolata).

Un desert specific este nougat de Paques – nuga alba cu migdale si fistic, servita cu cafea. Desi specific englezesc, Simnel cake – un tort cu fructe confiate si martipan, cu 11 bilute care simbolizeaza Apostolii fara Iuda – apare uneori si in meniurile francezilor.

Masa se incheie deseori cu branzeturi fine si un vin rosu bun – un mod delicios de a celebra joie de vivre.

Pastele francez este o combinatie de spiritualitate si rafinament: aroma mielului fript, strigatele de bucurie ale copiilor, ciocolata artizanala – o sarbatoare eleganta si delicioasa.

Georgia

In Georgia (Sakartvelo), Pastele (Agdgoma) este marcat cu profunda evlavie si traditii stravechi. Dupa slujba din noaptea Invierii, oamenii se saluta cu „Krist’e Aghsdga!” – „Hristos a inviat!” – si raspund „Cheshmarita!” – „Adevarat a inviat!”, apoi se aduna in familie pentru masa festiva.

Se vopsesc oua rosii (numite q’veri) cu coji de ceapa sau vopsele naturale. Preparatul traditional de panificatie este paska, un cozonac rotund, mai plat decat versiunea rusa, decorat cu modele din aluat si inscriptii religioase (cruci, flori, literele ХВ).

La fel de importante sunt tolma – sarmalute in foi de vita – si mtsvadi – frigarui de miel sau porc la gratar, populare in a doua zi de Pasti, cand se fac picnicuri.

Desertul tipic este churchkhela – siraguri de nuci in peltea de struguri, un „desert-energie” traditional georgian.

Se serveste si adjika – un sos picant cu nuci si ardei iute, ideal pentru carnea fripta.

Un obicei aparte este vizita la cimitir in a doua zi de Pasti: familia merge cu oua rosii si vin, ciocnesc ouale pe piatra funerara si spun „Hristos a inviat”, intinzand o masa de pomenire ce devine adesea un pranz comun al comunitatii.

Pastele georgian imbina sacru si profan: cozonac paska, oua rosii sfintite, shashlyk, churchkhela si vin rosu de Kakheti – o sarbatoare plina de generozitate si ospitalitate.

Germania

In Germania, Ostern este o sarbatoare a primaverii si a reintalnirii in familie, cu traditii culinare variate regional.

Un produs foarte indragit este Osterbrot – paine dulce dospita cu stafide si migdale, servita cu unt, la micul dejun sau la cafea.

De Joia Mare (Gründonnerstag), se mananca verdeturi: „Grüne Soße” – sos rece din 7 ierburi de primavara cu smantana, servit cu ou fiert si cartofi. Tot atunci se face Kerbelsuppe – supa crema de hasmatuchi, traditie care a dat si numele zilei.

In Vinerea Mare (Karfreitag) se consuma peste – de exemplu, crap prajit sau hering marinat.

Duminica Pastelui incepe cu un brunch copios: oua rosii, Osterbrot cu unt, apoi friptura de miel la cuptor cu soße de rozmarin, cartofi gratinati si salata de primavara. In Nürnberg se pregateste Krenfleisch – carnati in sos de hrean.

La desert: Osterlamm – prajitura in forma de miel, Spiegeleierkuchen – prajitura “ochi de ou” cu branza dulce si caise, Germknödel cu sos de vanilie, si prajituri Kuchen cu martipan in forma de iepurasi.

Osterbrunnen – fantanile decorate cu oua pictate – transforma satul intr-o sarbatoare vizuala.

Ostern e un amestec de piosenie (Vinerea Mare) si exuberanta primavaratica – oua colorate, iepurasi, deserturi vesele, toate in jurul familiei si noului inceput.

Grecia

In Grecia, Pastele (Pascha) este cea mai importanta sarbatoare religioasa.

Sarbatoarea incepe imediat dupa miezul noptii, cu mageirítsa – o ciorba din maruntaie de miel, cu verdeturi si sos de ou si lamaie (avgolemono).

A doua zi, se frige miel intreg la protap – rotit ore intregi pe carbuni, servit cu patates fournou (cartofi la cuptor cu lamaie si oregano) si salate proaspete.

Se ciocnesc oua rosii, rostind „Hristos a inviat!” (Christos Anésti) si „Adevarat a inviat!” (Alithós Anésti).

Cozonacul grecesc este tsoureki – paine dulce impletita, cu mastic si mahlepi, adesea decorata cu ou rosu in mijloc.

Koulourakia – fursecuri aromate cu vanilie si unt, in forma de spirale – se coc in Sambata Mare si se servesc toata Saptamana Luminata.

In Cipru si unele zone din Grecia se fac flaounes – placintele cu branza halloumi, ou, menta si stafide, presarate cu seminte de susan.

Tot in Sambata Mare se coc Lazarakia – figurine din aluat cu scortisoara, in amintirea lui Lazar cel inviat.

Pastele grecesc este o explozie de arome, simboluri si traditii: miel la protap, tsoureki, oua rosii, vin rosu, scortisoara in aer si lumanari aprinse in suflet.

Irlanda

In Irlanda, Pastele a fost cea mai importanta sarbatoare a anului – chiar mai insemnata decat Craciunul. Dupa Postul Mare, cand multi renuntau la carne si lactate, masa de Paste era un adevarat festin.

Felul principal este gigot de miel impanat cu usturoi si rozmarin, servit cu sos de menta si legume (cartofi, morcovi, mazare).

O alternativa populara este sunca de porc fiarta (bacon), cu varza si cartofi – varianta pascala a clasicului bacon and cabbage irlandez.

In trecut, taranii sacrificau un vitel sau un miel, iar cei cu mai putine resurse serveau vita sarata sau corned beef, pentru a marca sfarsitul postului.

Ouale au un rol important: in Duminica Pastelui, dupa o perioada lunga de abstinenta, se organizau ospaturi cu oua.

Un obicei vechi este „clúdóg” – copiii adunau oua de la ferme si le prajeau intr-o poienita, mancandu-le afara, ca un picnic pascal.

La desert, se serveste Simnel cake – tort cu fructe confiate, mirodenii, martipan si 11 bilute – dar si barmbrack, o paine dulce cu fructe cu radacini celtice.

Dupa masa, se bea ceai sau se ciocneste un paharel de whiskey ori Bailey’s, cu urari de sanatate si belsug.

Un obicei pitoresc este „uitatul in fantana” la rasarit – pentru a vedea soarele „jucand” pe cer de bucurie.

Masa de Paste in Irlanda inseamna: miel suculent, cartofi fainosi, sos de carne, dulciuri cu martipan si flori galbene de primavara – o imagine a ospitalitatii si renasterii.

Islanda

In Islanda, Pastele (Páskar) marcheaza sfarsitul iernii arctice, cu entuziasm si... ciocolata!

Vedeta este páskaegg – oul urias de ciocolata, decorat artistic si umplut cu bomboane, adesea cu lemn-dulce.

In interior se afla si un biletel cu proverb sau aforism – traditia cere ca fiecare sa citeasca cu voce tare „intelepciunea” primita.

La masa festiva se serveste hangikjöt – pulpa de miel afumata la fum de turba, calda sau rece, alaturi de sos alb, cartofi, oua fierte si salata de cartofi.

Printre preparatele traditionale se mai regasesc laufabrauð – paine foarte subtire si decorativa, si pönnukökur – clatite dulci, toate acompaniind inevitabilele oua de ciocolata.

Multe familii prefera un brunch la restaurant, dar páskaegg-ul cu proverb ramane nelipsit.

In vacanta de Paste, islandezii merg la colibe de vara, unde aprind gratare si frig miel in aer liber.

Pastele islandez are doua fete: una dulce, copilaroasa, cu oua de ciocolata uriase, si alta rustica si hranitoare, cu gust de miel afumat si vant de mare.

Italia

In Italia, Pasqua este sarbatoarea primaverii la superlativ gastronomic.

Simbolul national este Colomba di Pasqua – prajitura dospita in forma de porumbel, cu portocala confiata, glazura cu zahar si migdale – semn al pacii si Duhului Sfant.

La felul principal, in toata tara domneste mielul: la Roma, abbacchio al forno – miel de lapte cu usturoi si rozmarin, la Napoli, agnello con piselli – tocana cu mazare si ou, iar in Sardinia – miel cu anghinare si mirt parfumat.

Se servesc si anghinare, sparanghel, salate verzi – toate simboluri ale belsugului de primavara.

Un fel de panificatie emblematic este casatiello – paine umpluta cu branza, salam si oua intregi coapte in interior.

In sud, desertul suprem este pastiera napoletana – tarta cu branza ricotta, grau, oua, flori de portocal si coaja de citrice – preparata cu 2-3 zile inainte, pentru „asezarea aromelor”.

In Umbria si Marche, se coace pizza di Pasqua – paine inalta cu pecorino si parmezan, servita la micul dejun.

In Sicilia, se fac cuddura – fursecuri dulci cu ou fiert in mijloc, iar la Roma, trippa alla romana e servita in Joia Mare, ca ultim festin.

Bineinteles, copiii cauta uova di cioccolato cu jucarii in interior.

Pastele italian este un festival al gustului: aluaturi bogate, branzeturi, mirodenii, carne fripta, deserturi aromate – o simfonie renascentista a primaverii.

Letonia

In Letonia, Pastele (Lieldienas) imbina traditiile crestine cu ritualuri pagane solare.

Cel mai cunoscut preparat este Lieldienu siers – branza de Paste, facuta din lapte, oua, sare si seminte de chimen, cu forma rotunda si culoare galben-aurie – simbol al soarelui si renasterii.

Se serveste cu oua vopsite si sunca afumata.

Se coace si Lieldienu maize – paine neagra de secara sau cozonacel impletit, in functie de regiune.

Familiile ortodoxe prepara si Pasha – crema dulce de branza cu smantana si migdale.

Ouale de Paste (Lieldienu olas) sunt vopsite cu coji de ceapa, iar ciocnitul oualor e un joc care aduce putere si sanatate.

Traditia include leganatul in leagane mari – pentru a alunga spiritele rele si tantarii!

Dupa leganat, se consuma oua, sunca, carnati si branza de Paste.

Se mai pregatesc pīrāgi – placintele cu slanina si ceapa.

Seara, in jurul focurilor de tabara, se bea bere de casa sau kvass – o bautura fermentata din paine de secara.

Pastele leton este cumpatat gastronomic, dar bogat in simboluri: branza aurie, oua marmoreene, leagane si focuri ritualice, toate evocand renasterea soarelui si primavara.

Lituania

In Lituania, Pastele (Velykos) este marcat cu un amestec de evlavie catolica si traditii familiale mostenite.

Pregatirile incep cu sfintirea cosului cu mancare in Ajunul Pastelui (Velykų šeštadienis): in cos se pun oua vopsite (margučiai), šakotis (cozonac traditional), sunca fiarta, carnati afumati, pasca, si un miel de unt (unt sculptat sub forma de miel).

Dimineata Pastelui incepe cu impartirea unui ou fiert decojit intre toti cei de la masa – fiecare musca din el pe rand.

Urmeaza šaltiena (piftie de porc), dešra (carnat afumat), kindziukas (sunca crud-uscata), oua umplute cu hrean, salata de sfecla cu hrean, si nelipsita babka – cozonac cilindric glazurat, alaturi de Paska – prajitura cu branza dulce.

Ca fel principal, se pregateste friptura de miel la cuptor sau kojų vyniotinis – rulada de picior de porc.

Deserturile includ Margučių tortas (tort decorat cu oua de zahar) si traditionalul šakotis – prajitura in forma de copac, coapta la protap.

Lunea Pastelui aduce Velykų sūpynės (leganatul in leagane mari) si vainikų darymas (invartirea cununilor), pastrate sporadic.

Toate acestea sunt stropite cu gira (kvass) sau un paharel de Trejos Devynerios (digestiv din ierburi).

Pastele lituanian este un regal culinar, unde se intalnesc cozonaci, oua pictate, sunca, pasca si vinuri aromate, intr-o armonie delicioasa de influente poloneze, ruse si baltice.

Luxemburg

In Luxemburg, Dikenek Ostern imbina influentele franceze, germane si belgiene, cu traditii locale aparte.

Masa pascala incepe cu šinken an der bran – sunca fiarta in crusta de paine – servita cu Moschterzooss (sos de mustar) si oua fierte tari.

Un preparat rafinat este Paschtéit – placinta cu carne de vitel si legume.

Ca desert, luxemburghezii savureaza Ouschteraasch – cozonac impletit in forma de cuib, cu oua vopsite in mijloc.

Un lichior pascal tipic este Advocaat – lichior de oua servit cu lingurita.

Copiii cauta oua ascunse de Kléischen (versiunea locala a iepurasului).

In Lunea Pastelui are loc Éimaischen, targ al olarilor in centrul capitalei, unde se vand Péckvillercher – suflatori de lut in forma de pasari care „canta”.

Se gusta vin alb de Moselle si placinte artizanale.

Pastele luxemburghez este discret, rafinat, cu vol-au-vent, miel cu cartofi gratinati si praline belgiene, sub un cer plin de oua colorate si panglici de primavara.

Macedonia de Nord

In Macedonia de Nord, Pastele ortodox (Великден / Veligden) pastreaza traditiile balcanice, cu accente locale.

Ouale se vopsesc in rosu, iar primul – čuvarkuḱa – este pastrat ca paznic al casei.

Se coace kozunak (sau kozinjak), o paine dulce impletita, cu coaja de lamaie si stafide, servita cu oua rosii.

Felul principal este jagne la cuptor – miel cu usturoi si ierburi mediteraneene, servit cu kompir (cartofi).

In zone turcofone, se servesc sarme – sarmalute in foi de vita sau varza.

Un preparat special este pastrmajlija – lipie ovala cu carne de miel si ou crud, coapta in cuptor cu lemne – pizza balcanica.

Deserturile includ paskha, kozunak si baba – guguluf cu stafide.

Obiceiul de ciocnit oua se numeste kukanje, iar in Lunea Pastelui se practica Polivanje – udatul fetelor cu apa rece, pentru sanatate.

Se bea vin rosu de Tikveš si rakija.

Pastele macedonean inseamna miel fript, oua rosii, hora in curtea casei, si cantece slavone – o sarbatoare vie a primaverii.

Moldova

In Republica Moldova, Pastele este sarbatoarea centrala a primaverii, aproape identica celei din Romania.

Gospodinele coc cozonaci cu stafide si rom, pasca, iar barbatii pregatesc vinul rosu de butuc si mielul.

Se vopsesc oua rosii in Joia sau Sambata Mare, apoi se ciocnesc cu urarea: „Hristos a inviat!” – „Adevarat a inviat!”.

Se serveste drob de miel (cighir) – organe tocate cu verdeata, coapte in prapure sau aluat, cu salata, ridichi si ceapa verde.

Urmeaza ciorba de miel sau zeama de pui cu taitei. Felul principal: friptura de miel la cuptor cu vin, usturoi si cimbru, alaturi de cartofi aurii.

La desert: cozonaci insiropati cu nuca sau mac si pasca cu branza si stafide.

Se serveste „Pastile” – paine cu vin binecuvantata, inainte de ospat.

Dupa Paste, se practica „pomenirea” – cosuri cu mancare oferite de sufletul raposatilor.

La Pastele Blajinilor, se merge la cimitir cu bucate.

Pastele moldovenesc este o sarbatoare a generozitatii: drob, cozonac, pasca, oua rosii, clopote si vin, toate legate de familie si vecinatate.

Muntenegru

In Muntenegru, Pastele (Vaskrs) este sarbatorit cu solemnitate, rusticitate si multa carne fripta.

Ouale rosii (primul – čuvarkuća) sunt vopsite cu grija, iar gospodinele coc pogača dulce, pinca sau česnica – paine rotunda cu banut ascuns.

Felul principal este jagnjeće pečenje – miel la protap sau cuptor, cu cartofi si salata verde.

Ca aperitive: pršut de Njeguši, oua, branza de capra.

Unii prepara si kuvači – drob local.

La desert: priganice (gogosi) cu miere si palačinke (clatite umplute cu nuci sau ciocolata).

In Lunea Pastelui, se practica Polivanje – stropirea fetelor cu apa rece pentru frumusete si noroc.

Se bea vin vranac, rakija de prune, si loza – rachiu de struguri.

Seara, tinerii canta la gusle despre Hristos si eroi, intr-un amestec de credinta si mandrie nationala.

Pastele muntenegrean e rustic, solemn, generos – miel la protap, paine calda, vin rosu si cantec.

Norvegia

In Norvegia, Pastele (Påske) are doua fatete: una religioasa discreta, si una laica si relaxata, asociata cu vacantele la munte.

Norvegienii profita de Påskeferie pentru ultimele zile la schi. La cabane, vedetele sunt ouale de ciocolata umplute cu martipan – produse de companii precum Freia – si celebrul Kvikk Lunsj (baton cu napolitana, ca KitKat), consumat alaturi de o portocala pe partie.

Preparatul principal este lammestek – pulpa de miel la cuptor cu usturoi si rozmarin, servita cu sos brun, varza de Bruxelles si cartofi.

La mesele festive de acasa se serveste un pranz rece scandinav: somon afumat, hering murat, oua fierte cu creveti, salata de cartofi, paine de secara.

Un obicei original este Påskekrim – cititul romanelor politiste sau urmarirea serialelor cu crime. Chiar si cutiile de lapte au benzi desenate misterioase.

La desert: Formkake (chec) sau Karamellpudding (crema de zahar ars cu frisca). Bautura preferata este Solo – suc de portocale autohton, specific Pastelui.

Atmosfera este completata de påskekyllinger (puisori galbeni de hartie) si crengute inmugurite. In Påskeaften, copiii primesc Påskeegg – oua mari din carton, umplute cu dulciuri, ascunse de Påskeharen (iepurasul de Paste).

Pastele norvegian e mai putin despre festin si mai mult despre familie, hygge si relaxare, dar gustul mielului fraged, ciocolata cu martipan si portocalele dulci ofera o savoare inconfundabil scandinava.

Olanda (Tarile de Jos)

In Olanda, Pastele (Pasen) este celebrat intr-un stil pragmatic si luminos.

Se incepe cu Paasontbijt – mic dejun festiv cu oua fierte moi, sunca, branzeturi si produse de patiserie.

Un preparat emblematic este Paasstol – cozonac cu fructe confiate si martipan, asemanator stollen-ului german.

Se consuma si Advocaat – lichior dens de oua, servit cu lingurita la desert.

La Paasbrunch (bufetul de Paste), se servesc Paasstol, oua umplute, salata de ton, sucuri si cafea.

Ca fel principal: friptura de miel la cuptor, iepure in sos de bere sau somon cu sparanghel alb – se profita din plin de sezonul verdelui.

Copiii participa la Ei zoeken (vanatoarea de oua) – oua de ciocolata ascunse de Paashaas (iepurasul de Paste).

Un obicei uitat este Zondag van de Verloren Zoon – ginerele ofera un desert soacrei, dar azi e rar practicat.

In Tweede Paasdag (Lunea Pastelui), olandezii merg la expozitii de mobila, dar si la Paasvuur – focuri ritualice de Paste in sate.

Se mananca broodje worst (hotdog) si se bea bere locala.

Pastele olandez pune accent pe soare, socializare si dulciuri simple: gustul Paasstol-ului cu martipan si lichiorul de oua aduc o nota de rasfat subtil dupa Post.

Polonia

In Polonia, Wielkanoc este la fel de important ca Craciunul, iar masa pascala este sacra si satioasa.

Totul incepe cu święconka – cosul de Paste: oua vopsite, kiełbasa, szynka, babka, hrean, sare si un miel de zahar, duse la biserica pentru sfintire.

In Duminica Pastelui, la mic dejun (śniadanie wielkanocne), capul familiei imparte un ou sfintit, fiecare primeste o bucatica cu urari – dzielenie się jajkiem.

Urmeaza biała kiełbasa (carnat alb fiert), sunca fiarta, oua umplute cu hribi, salata de legume, pateuri, si nelipsita ćwikła (hrean cu sfecla rosie).

Se serveste si żurek – supa acra de secara fermentata, cu carnat si ou, adesea in boluri de paine.

La desert: mazurek – prajitura joasa decorata cu gem si nuci, si babka – cozonac glazurat cu fondant.

Lunea Pastelui: Śmigus-Dyngus – ziua stropirii cu apa, cu galeti sau pistoale, ca ritual al renasterii.

Se viziteaza nasii si finii: finii aduc babka si vodca, nasii ofera upominek.

Pastele polonez e solemn, exuberant si delicios – hrean, carnati, oua, bigos, mazurek, vodca si bucurie comunitara.

Portugalia

In Portugalia, Pastele (Páscoa) e sarbatoarea revederii familiei si a gustului profund.

Piesa centrala: folar de Páscoa – paine traditionala, dulce sau sarata, cu sau fara ou fiert in aluat.

In nord-est: folar sarat cu carne de porc, carnati, slanina. In sud: folar de Olhão – dulce, cu sirop de scortisoara.

Nasii ofera folar, finii aduc flori de Florii – schimb simbolic de afectiune.

Ca fel principal: cabrito assado – ied la cuptor cu dafin, usturoi si cartofi copti sau ensopado de borrego – tocana de miel cu paine.

La desert: Pão de Ló – chec aerat din oua si zahar, fara praf de copt, uneori cu mijloc moale (Ovar).

Alte dulciuri: azevias (placintele cu naut), amêndoas confeitadas (migdale pralinate), fios de ovos (fire de galbenus confiate).

In dimineata Invierii: Compasso Pascal – preotul viziteaza casele cu crucea, gazdele ofera vin Porto, oua rosii si folar.

Pastele portughez e un poem al gusturilor: folar cu anason, ied fraged, vin Porto, migdale dulci si ospaturi in onoarea Invierii, toate sub cerul bland al Atlanticului.

Regatul Unit

In Regatul Unit, Pastele reflecta atat traditiile crestine, cat si obiceiurile populare si influentele comerciale moderne. Unul dintre cele mai cunoscute preparate asociate cu Pastele britanic este Hot Cross Buns – chifle dulci si pufoase, cu stafide sau coacaze, marcate cu o cruce de aluat pe deasupra. Aceste chifle sunt coapte si consumate traditional in Vinerea Mare (Good Friday), marcand sfarsitul postului: crucea reprezinta rastignirea, iar condimentele si fructele din aluat simbolizeaza mirodeniile cu care a fost uns Iisus la inmormantare. Hot Cross Buns au devenit atat de populare incat astazi se gasesc in brutarii tot anul, dar nimic nu se compara cu mirosul lor cald, mirodenit cu scortisoara si nucsoara, in dimineata de Vinerea Mare.

Un alt element specific britanic este Simnel Cake, mentionat si in alte tari: un tort de fructe confiate, copt in perioada Postului, acoperit cu martipan si decorat cu 11 bilute de martipan (simbolizand pe Apostoli, fara Iuda). Initial oferit mamelor in Duminica Floriilor, Simnel Cake este adesea savurat si la masa de Paste, ca desert traditional.

De Paste, britanicii obisnuiesc sa daruiasca oua de ciocolata – obiceiul oualor comerciale a inceput chiar in Anglia victoriana. Astazi, magazinele sunt pline de oua de ciocolata de toate marimile, iar copiii participa la Easter Egg Hunts (vanatori de oua) organizate in gradini publice sau acasa. Meniul principal al pranzului de duminica reflecta traditionalul Sunday Roast: friptura de miel cu sos de menta, servita cu cartofi aurii, morcovi glazurati si piure de mazare – tipicul pranz englezesc, adaptat pentru Paste.

In unele zone se prepara si Easter Pie, o placinta cu carne de miel si oua, derivata din bucataria medievala. La oua, britanicii nu exceleaza in incondeiere (precum est-europenii), dar exista concursuri de Egg Rolling (rostogolit ouale vopsite pe deal) in Scotia si Anglia de Nord – similar traditiilor din Europa Centrala.

Bautura populara a Pastelui in Marea Britanie este Easter Ale, o bere speciala de primavara, si bineinteles ceasca de ceai care insoteste bunatatile dulci. Lunea Pastelui este zi libera si multi profita de minivacanta pentru excursii la tara sau picnicuri daca vremea permite (traditia egg rolling e adesea un prilej de picnic).

In esenta, Pastele britanic este despre a petrece timp cu familia, mai putin formal decat Craciunul, dar marcat de gustul intens al chiflelor Hot Cross si de bucuria copiilor gasind ouale de ciocolata ascunse de Easter Bunny.

Serbia

In Serbia, Васкрс (Vaskrs), Pastele ortodox este marcat cu multe obiceiuri comune vecinilor balcanici si cu preparate delicioase. La fel ca romanii sau grecii, sarbii pregatesc mai intai ouale vopsite – majoritatea rosii – si le numesc čuvarkuća (cele care „pazesc casa”). Oulul rosu pastrat de la un Paste la altul se tine langa icoana pentru noroc.

In noaptea de Inviere, salutul este „Христос васкрсе!” (Hristos Vaskrse – Hristos a inviat) la care se raspunde „Ваистину васкрсе!” (Vaistinu Vaskrse – Adevarat a inviat). Dupa slujba, credinciosii gusta din помашке – painea sfintita si vinul de la impartasanie – apoi merg acasa unde ii asteapta masa imbelsugata.

Un preparat nelipsit este česnica – o paine rotunda in care se ascunde o moneda; la masa de Paste, se rupe in bucati cu mana, iar cine gaseste moneda va fi norocos tot anul (acest obicei este mai des intalnit de Craciun, dar se practica si la Paste in unele zone).

Aperitivele includ šunka (sunca fiarta) si kulen (carnat uscat picant), alaturi de oua rosii si hren (hrean). Felul principal este, ca peste tot in Balcani, mielul la protap – Pečenje. Sarbii iubesc mielul fraged cu crusta crocanta, servit cu salata de primavara si paine proaspata.

O garnitura traditionala este pitele sa sirom, placinte subtiri cu branza, care amintesc de banitsa bulgara. O alta specialitate este jaja u sosu od mirođije – oua fierte intr-un sos de marar cu lapte, servite ca antreu cald.

Deserturile de Paste la sarbi sunt adesea preluate: fac pasca de branza (de influenta ruseasca), koh (budinca de gris caramelizata) sau vasilica (chec cu stafide), dar nu exista un corespondent fix al cozonacului romanesc. In schimb, pe masa lor se gaseste de multe ori Pogača – o paine impletita dulce, echivalent al kozunak-ului, mostenita de la bulgari si macedoneni.

Lunea Pastelui este cunoscuta ca Vodeni ponedeljak (Lunea Uda) si fetele sunt stropite cu apa sau parfum de catre baieti – obicei de fertilitate, similar cu cel din Ardeal sau Ungaria, numit la sarbi si Polivanje.

Musafirii sunt primiti cu traditionala slatko (dulceata) si rakija (rachiu de prune), si invitati sa guste din ouale si bucatele de Paste.

Ca bauturi, sarbii servesc vin rosu (Crno vino) si uneori un vin fiert cu mirodenii, daca e racoare.

Pastele sarbesc este foarte apropiat de cel romanesc ca spirit: oua rosii, miel la protap, paine dulce si rachiu de prune – toate intarite de credinta exprimata cu „Vaistinu Vaskrse!”.

Slovacia

 In Slovacia, Pastele (Veľká noc) este un amestec de ceremonie crestina si bucurie populara. Preparatele traditionale seamana mult cu cele cehe si poloneze.

Un preparat unic slovac de Paste este syrek sau hrudka – o branza dulce preparata prin fierberea laptelui cu oua si zahar, pana se coaguleaza intr-o masa galben-aurie, care apoi se scurge in tifon si se leaga sub forma de minge. Aceasta „branza de Paste” se serveste feliata, fiind o delicatesa dulce ce acompaniaza sunca si ouale la masa pascala.

Alaturi de ea stau ouale colorate (kraslice), šunka (sunca fiarta) si klobása (carnaciori afumati), toate sfintite in cosul de Paste (korbáč).

O supa traditionala este keltská polievka, supa de varza murata cu carnati, perfecta pentru a potoli foamea dupa slujba Invierii.

La dulciuri, slovacii au preluat mazanec-ul cehesc, numit si veľkonočný koláč, dar au si specialitatea lor: šoldra, un cozonac rotund cu umplutura de seminte de mac sau nuca, obisnuit in vestul Slovaciei.

Sosirea Pastelui este anuntata si de vanzarea covrigilor imensi glazurati cu zahar – Judáš – consumati in Joia Mare, si de coacerea paska-ei la comunitatile ruteene.

Lunea Pastelui in Slovacia este renumita pentru obiceiul udatului (oblievačka) si al atingerii cu nuielusa de salcie (šibačka): baietii alearga cu galeti cu apa si korbáčik (impletitura de nuiele) dupa fete, stropindu-le si atingandu-le simbolic, pentru sanatate si fertilitate. Fetele rasplatesc baietii cu oua pictate manual si cu paharele de slivovica (rachiu de prune).

Astfel, curg rauri de apa si de voie buna, iar la final toata lumea se asaza la un nou ospat cu ce a mai ramas: sunca, hrudka dulce, cozonac si prajituri.

Pastele slovac este memorabil prin aceste contraste: solemnitatea oului sfintit alaturi de sunca, imediat urmata de hazul siroaielor de apa si al chicotelilor fetelor udate – totul intr-o celebrare a vietii si a primaverii.

Slovenia

In Slovenia, Pastele (Velika noč) are un caracter foarte familial si respecta traditiile catolice mostenite din vechi timpuri.

Pregatirea mesei incepe cu umplerea cosului de Paste (žegen) cu šunka (sunca fiarta), pirhi (oua pictate), hren (hrean) si potica, celebrul cozonac rulat sloven cu nuca.

Acest cos este sfintit la biserica in Sambata Mare, iar continutul sau este impartit la dejunul de Paste.

Potica este mandria bucatariei slovene: un cozonac rulat, cu foaie subtire, umplut de obicei cu nuci macinate (dar si cu mac sau alte umpluturi), copt in forma de inel. De Paste, potica cu nuca si miere e cea mai obisnuita – feliile sale bogate se servesc dupa sunca.

Felul principal este šunka v testu – sunca intreaga fiarta apoi coapta intr-un aluat de paine, similar preparatului austriac. Cand tai crusta, sunca iese suculenta si gustoasa, servita cu hrean ras si sfecla.

Alaturi se pun oua fierte tari, vopsite cu grija in culori vegetale si decorate prin tehnica pisanice (motiv folcloric, similar tehnicii croate).

Un alt preparat traditional este žolca, piftie de vitel taiata cuburi, consumata rece la aperitiv.

Dupa masa copioasa, multe familii merg la Vuzem – o plimbare pe la vecini cu care ciocnesc un ou rosu si impart un pahar de vin.

O particularitate slovena: in regiunea Bela krajina, ouale de Paste sunt decorate in mod unic cu ceara alba pe coaja rosie, numite belokranjske pisanice.

In Lunea Pastelui, credinciosii participa la procesiuni la cimitire, unde binecuvanteaza mormintele cu oua sfintite.

Seara, iarasi se aduna familia si prietenii pentru un večerja (cina) cu ce a ramas: nimeni nu se supara sa mai manance inca o data din gustoasa šunka v testu si din potica aromata.

Pastele sloven se distinge prin echilibru: nu foarte exuberant, dar nici sobru; nu exagerat culinar, dar plin de savoare – cu gustul inconfundabil al nucilor din potica si iuteala hreanului proaspat, atenuate de dulceata calma a vinului de Cviček. Este, in mod clar, o sarbatoare a domaćija – caldurii de acasa, in inima Alpilor.

Cum arata Pastele in tarile din America de Nord

Desi Pastele nu are in America de Nord aceeasi predominanta ca Thanksgiving-ul sau Craciunul, multe familii ii pastreaza totusi farmecul, mai ales sub forma reuniunilor in jurul mesei. Statele Unite si Canada, mozaic de culturi, au preluat traditii din tarile de origine ale populatiei, iar unele obiceiuri s-au generalizat: ouale de ciocolata, brunch-ul din Duminica Pastelui si traditia Iepurasului. Vom explora cateva dintre preparatele specifice Americii de Nord de Paste, incluzand si influenta hispanica din Mexic.

Canada

C Canada, la fel de multiculturala, are obiceiuri de Paste apropiate de cele americane, dar si influente specifice din partea colonistilor francezi si britanici. In provincia Québec, de exemplu, Pastele este marcat de un fel de mancare traditional: cipaille (tourtière de Paques), o placinta stratificata cu carne de pui, porc si vita, coapta incet – versiunea pascala a celebrei tourtière de Craciun.

In restul Canadei, un preparat preferat este sunca la cuptor (ca in SUA) sau chiar curcanul umplut, pentru familiile care doresc o masa similara cu cea de Thanksgiving. In Saskatchewan exista traditia Easter ham and bean supper – mese comunitare cu sunca si fasole.

Un element special canadian (mai ales in comunitatile de fermieri) este salata de oua rosii cu sfecla: ouale fierte se pastreaza in zeama de sfecla murata, capatand o culoare roz intens, si se servesc feliate la aperitiv, alaturi de sunca – obicei adus de colonisti germani.

La desert, in estul Canadei se face Paska ucraineana (paine dulce), dat fiind numarul mare de ucraineni din Manitoba si Alberta; prajitura este glazurata cu crema de unt si decor colorat, conform obiceiului.

Bineinteles, ouale de ciocolata de la companii ca Laura Secord sunt indragite, ca si iepurasii de ciocolata de la Purdy’s. In zonele rurale, se pastreaza traditia britanica a egg rolling si a Easter bonnet – copiii confectioneaza palarii de Paste decorate cu flori si iepurasi si defileaza cu ele (mai ales fetitele).

Datorita climei, Pastele canadian vine uneori cu vreme rece – amintim ca la Hokkaido, in nordul Japoniei, exista un festival inspirat de Pastele canadian cu oua colorate… in zapada.

Canadei atlantice ii este specific Easter brunch-ul cu preparate din sirop de artar: sunca glazurata in sirop, pancakes cu ou si artar, prajituri sugar pie (tarte cu zahar) – pentru ca Pastele coincide cu sezonul recoltarii sevei de artar.

In concluzie, masa de Paste canadiana reflecta mostenirea franco-britanica si imigratia diversa: poti avea pe aceeasi masa jambon glazurat, hot cross buns britanice si pasca ucraineana, unite de spiritul de sarbatoare si de salutul „Happy Easter / Joyeuses Paques!” impartasit de toata lumea.

Statele Unite ale Americii

I In Statele Unite, fiind o tara foarte diversa, masa de Paste variaza enorm in functie de regiune si de originile etnice ale familiilor. Totusi, exista cateva preparate devenite aproape clasice in imaginarul american.

Unul dintre acestea este sunca glazurata – multi americani considera Easter ham felul principal al mesei de Paste. Este vorba de o sunca (picior de porc) fiarta sau coapta, glazurata cu un amestec dulce (miere, zahar brun, mustar, uneori suc de ananas) si rumenita la cuptor. Se serveste feliata, adesea alaturi de felii de ananas la gratar si cirese confiate – un decor retro popular.

Aceasta sunca are un gust contrastant dulce-sarat, foarte apreciat.

Ca garnituri, in stil american, apar: piureul de cartofi sau cartofii dulci copti cu unt, Green bean casserole (caserola de fasole verde), morcovi glazurati, salata Waldorf (mere, telina, nuci, maioneza).

Un alt preparat, popular mai ales in sud, este fried chicken (pui prajit) – caci multe biserici organizeaza adesea Easter potlucks (mese comune) unde puiul prajit si deviled eggs (oua umplute) sunt la loc de cinste.

La desert, doua „item-uri” sunt des mentionate: tarta cu morcovi (Carrot cake), decorata cu crema de branza si morcovi de martipan si Hot Cross Buns, preluate din traditia engleza, coapte adesea de brutarii si supermarketuri in preajma Pastelui

In plus, au devenit iconice micile jeleuri Peeps – bomboane americane de Paste in forma de puisori colorati, din bezea gumata – un dulce modern aparut in anii ’50, iubit mai mult ca decor amuzant decat ca delicatesa.

La capitolul oua, americanii prefera plasticul si ciocolata: ouale reale se vopsesc pentru jocuri de copii, precum Easter Egg Roll, celebrul concurs de rostogolit oua pe peluza Casei Albe, unde sute de copii imping cu lingura oua colorate – traditie inceputa in 1878.

In familii, Easter Bunny lasa cosuri cu dulciuri copiilor in dimineata Pastelui.

Un desert sofisticat asociat cu Pastele prin culoarea sa verde primavaratica este Grasshopper Pie (placinta „lacusta”), un tort rece cu crema mentolata verde si blat de biscuiti de ciocolata.

Dar probabil niciun dulce nu e mai american de Paste decat un simplu Easter Sugar Cookie – fursec fraged decupat in forma de ou, fluturas sau iepuras si decorat cu glazura colorata.

In zonele cu multi italieni sau est-europeni, masa de Paste contine adesea preparate traditionale de acasa – de exemplu, in New York sunt populare: pizza rustica (placinta italiana cu branza si mezeluri) si paska bread (paine ucraineana de Paste), datorita comunitatilor respective.

Prin urmare, Pastele american nu are un meniu unitar, dar imaginea unei familii stranse la un pranz dominical cu sunca glazurata, salata cu oua si o felie de placinta dulce, apoi copii alergand pe peluza dupa oua de plastic, a devenit aproape un cliseu plin de farmec al vietii de suburbie americane.

Mexic

In Mexic, Semana Santa aduce pe masa preparate pline de simbolism si savoare, mostenite atat din cultura spaniola, cat si din traditiile locale.

Un desert reprezentativ este Capirotada, o budinca de paine dulce specifica Pastelui, consumata inca din timpul postului. Felii de paine (adesea prajite), fructe uscate, branza si sirop condimentat cu cuisoare si scortisoara se asaza in straturi si se coc la cuptor. Ingredientele nu sunt alese la intamplare – capirotada are o semnificatie spirituala: painea simbolizeaza trupul lui Hristos, batoanele de scortisoara reprezinta crucea, iar cuisoarele amintesc de cuiele rastignirii. Rezultatul este un desert bogat, in care dulceata fructelor si aroma mirodeniilor evoca traditia si credinta.

Pe langa deserturi, mexicanii pregatesc si feluri principale de post, astfel incat sa respecte obiceiul abtinerii de la carne. De exemplu, vei intalni tortitas de coliflor, adica chiftelute crocante de conopida, legate cu ou si faina, uneori umplute cu branza, care se servesc cu sos de rosii. Acestea sunt un fel popular in timpul Saptamanii Mari, oferind o alternativa satioasa la preparatele cu carne.

O alta specialitate este romeritos, un fel de mancare pe baza de plante numite romero (asemanatoare cu spanacul ca gust). Aceste verdeturi locale se gatesc intr-un sos complex cu ardei chili, rosii, arahide si chiar putina ciocolata, rezultand o tocana bogata si aromata. Uneori se adauga si creveti uscati pentru un plus de savoare.

Romeritos este considerat un fel de post indragit in centrul Mexicului, combinand traditia indigena a folosirii acestor plante cu influenta spaniola a condimentelor.

Dupa incheierea postului, de Paste, multe familii mexicane servesc si preparate cu carne de miel sau alte delicatese, insa adevaratele vedete raman mancarurile si dulciurile pregatite cu grija in timpul Saptamanii Sfinte.

Cum arata Pastele in tarile din America Centrala

Tarile din America Centrala impartasesc mostenirea culturala iberica, dar fiecare adauga propriile ingrediente locale, creand traditii culinare pascale distincte, dar inrudite. In general, in aceasta regiune vei observa o abundenta de peste si legume in meniul de Paste, dat fiind postul dinaintea Invierii, precum si dulciuri insiropate si gustari vandute pe strazi in timpul procesiunilor religioase.

In Guatemala, de exemplu, dupa slujbele din Saptamana Mare, strazile din jurul bisericilor se umplu de vanzatori ambulanti ce ofera gustari traditionale. Un preparat indragit este dobladas, un fel de placinta prajita (asemanatoare cu o empanada), extrem de crocanta, umpluta de obicei cu branza si varza sau alte legume. Dobladas sunt ideale pentru cei ce postesc, deoarece nu contin carne, si sunt servite fierbinti, adesea alaturi de sos picant.

Ca desert stradal, in Guatemala intalnesti algodones, practic vata de zahar colorata. Poate parea surprinzator, insa aceasta delicata pufarie dulce a devenit un simbol al atmosferei de sarbatoare din Semana Santa, alaturi de alte bunatati precum empanadas dulci (foietaje umplute cu crema dulce) sau fructe confiate. De altfel, prepararea fructelor locale in sirop (dulce en miel) este o traditie raspandita: dovleac, papaya sau jocote (un fruct tropical asemanator prunelor) se fierb lent cu zahar si condimente, obtinandu-se deserturi aromate oferite musafirilor dupa procesiuni.

In Honduras, traditiile culinare de Paste sunt similare, punand accentul pe bucate de post pline de gust. Un fel iconic este sopa de capirotadas, o supa servita in Vinerea Mare, aproape unica acestui moment al anului. Nu trebuie confundata cu budinca dulce mexicana numita capirotada; in versiunea honduriana, este vorba de o supa simpla, limpede, dar imbogatita cu galuste din faina de porumb amestecata cu branza. Aceste galuste (capirotadas) ii dau consistenta, transformand supa intr-un pranz satios dar fara carne, potrivit perioadei de post.

Tot in Honduras, inaintea procesiunilor ce rememoreaza rastignirea, se consuma rosquillas en miel, un desert traditional cu origini rurale – mici gogosi sub forma de inel, facute din porumb si branza, care apoi sunt fierte intr-un sirop dens de miere sau zahar brun cu condimente. Dulceata intensa a rosquillelor glasate cu miere contrasteaza frumos cu simplitatea supei de capirotadas, alcatuind meniul tipic al Vinerii Mari la multe familii.

Si in El Salvador sau Nicaragua regasim preparate asemanatoare, desi poate numele si detaliile variaza. In aceste tari, un desert omniprezent de Paste este torrejas, felii de paine inmuiate in lapte cu ou si prajite, apoi scaldate intr-un sirop parfumat cu zahar ars, scortisoara si vanilie – practic o varianta locala de friganele, transformata in delicatesa festiva.

De Paste, multe gospodine pregatesc torrejas in cantitati mari, umpland bucatariile cu aroma dulce de caramel. O alta gustare dulce, populara mai ales in El Salvador, o constituie nuégados, bilute prajite de aluat (asemanatoare cu gogosile) care pot fi facute din faina de porumb, cartof sau banane pisate, legate cu ou. Nuégados se servesc tot insiropate sau alaturi de miere, fiind deliciul copiilor in Saptamana Sfanta.

In ceea ce priveste felurile principale, in zonele de coasta ale acestor tari predomina pestele sarat – mostenire de la spanioli – gatit in diverse moduri. De pilda, este obisnuit sa se pregateasca peste uscat desarat, tavalit prin ou si prajit, servit cu legume sau cartofi. Aceasta reteta, cunoscuta sub numele de pescado envuelto en huevo, este un adevarat simbol al Saptamanii Mari in El Salvador, amintind de combinatia dintre abstinenta de la carne si ingeniozitatea gospodinelor de a oferi totusi ceva gustos si consistent familiei.

In Costa Rica si Panama, bucataria pascala se aliniaza si ea traditiei regionale. Se pune accent pe mancaruri fara carne in zilele sfinte – adesea peste sau fructe de mare proaspete, servite cu garnituri locale.

Un exemplu interesant vine din Costa Rica, unde multi prefera un desert in locul carnii: arroz con leche. Desi popular tot anul, arroz con leche (budinca dulce de orez cu lapte, aromata cu scortisoara si coaja de lamaie) este adesea pregatit in Saptamana Mare si oferit celor care tin post, ca alternativa hranitoare si satioasa pentru cine nu consuma nici peste.

Astfel, chiar si cei cu restrictii alimentare se pot bucura de ceva dulce si consistent. Bineinteles, odata sosita Duminica Pastelui, mesele din toata America Centrala se imbogatesc cu tamale de porumb, tocanite de pui sau carne de curcan si alte bunatati, marcand incheierea postului cu adevarata exuberanta culinara.

Caraibe

Regiunea Caraibelor ofera un mozaic cultural – insule cu influente spaniole, franceze, engleze si africane – iar bucatele pascale reflecta aceasta diversitate unica. Aici, Pastele este celebrat nu doar prin slujbe religioase solemne, ci si prin festivaluri pline de culoare, muzica si, bineinteles, mancare delicioasa. Fiecare insula are propriile specialitati, insa cateva teme comune se regasesc: pestele (adesea sarat sau marinat) domina meniul zilelor de post, iar prajiturile si painile dulci sunt vedetele Duminicii Pascale.

In Republica Dominicana, credinciosii se straduiesc sa respecte traditia abtinerii de la carne vineri si sambata, orientandu-se catre preparate pe baza de peste. Un fel foarte raspandit este potaje de la vigilia, o tocana de peste cu naut, similara cu retetele de origine spaniola. Acest potaj combina bacalao (cod sarat desarat), naut, spanac si alte legume intr-un sos de rosii, fiind hranitor si potrivit pentru Vinerea Mare.

Ca garnitura nelipsita, dominicanii servesc adesea salata ruseasca alaturi de preparatele de peste – o salata de cartofi cu maioneza, sfecla rosie si uneori mere, care ii confera o culoare roz aprins festiva.

Totusi, adevaratul simbol dulce al Pastelui dominican este habichuelas con dulce, un desert unic in lume: fasole rosie dulce. Da, ai citit bine – boabele de fasole rosie sunt fierte incet cu lapte de cocos, lapte condensat, zahar, scortisoara, stafide si chiar bucatele de cartof dulce, pana se formeaza o crema catifelata si aromata. Acest desert cremos de fasole, servit rece sau la temperatura camerei, poate parea neobisnuit, insa pentru dominicani este „gustul Pastelui”, nelipsit de pe masa de sarbatoare in Postul Mare si in Duminica Invierii.

Si in vecina Puerto Rico intalnim influenta spaniola adaptata local. Acolo, multe familii renunta la carnuri grele de Paste in favoarea preparatelor cu peste si fructe de mare. Un fel traditional este bacalao a la vizcaína, o tocana de cod de inspiratie basca, in care codul sarat este gatit intr-un sos bogat de rosii cu ceapa, usturoi, ardei si masline verzi umplute. De obicei, se serveste cu orez si fasole rosie sau cu mofongo (piure de banane plantain prajite cu usturoi), combinatie ce asigura un pranz delicios de Paste.

La desert, portoricanii adora flanul de nuca de cocos – o crema caramel cu oua, lapte condensat si lapte de cocos – considerat o varianta tropicala a flanului clasic spaniol, perfecta pentru sarbatoare.

In Cuba, Pastele nu a fost celebrat public pentru multa vreme, insa odata cu reinvierea traditiilor religioase, se remarca si revenirea preparatelor pascale. Cubanezii gatesc adesea peste la gratar sau la cuptor in Vinerea Mare, asezonat cu sos criollo (rosii, ardei, ceapa, usturoi) si servit cu orez si banane prajite. De Paste, se pregateste aragaz (tocana) de miel sau porc la cuptor, caci insemnatatea religioasa a mielului reapare si aici. La desert, nu lipsesc arroz con leche (orez cu lapte) si turrones de nuca de cocos, table de nuca de cocos cu zahar.

In insulele anglofone din Caraibe, influenta britanica se combina cu creativitatea locala. Un exemplu celebru este traditia din Jamaica, unde Easter Bun & Cheese (Painea dulce de Paste cu branza) este nelipsita. Originea acestui preparat vine de la hot cross buns britanice, dar jamaicanii le-au adaptat, creand o paine densa, neagra, aromata cu melasa, scortisoara, nucsoara si fructe confiate, coapta in forma de chec. Aceasta se taie felii si se serveste in sandwich cu branza cheddar galbena. Combinatia poate parea ciudata, dar este atat de iubita incat se spune ca „nu e Paste fara bun and cheese” in Jamaica.

Vinerea Mare este dedicata preparatelor din peste – escovitch fish este un fel national: peste prajit, marinat apoi intr-un sos acrisor-picant cu otet, ceapa, morcov si ardei iuti. Se serveste rece, alaturi de bammy (turte din manioc) sau orez, constituind masa traditionala in ziua crucificarii.

In Barbados si Trinidad & Tobago, se consuma tot chifle dulci (hot cross buns) si peste sarat cu legume, iar in Haiti (tara francofona) se pregateste adesea griyo (carne de porc prajita) sau supe de miel pentru masa pascala.

Indiferent de reteta, in toate insulele caraibiene, Pastele este o ocazie de a celebra prin mancare atat credinta, cat si mostenirea multiculturala, aducand impreuna traditii crestine europene si ingrediente tropicale locale..

Brazilia

In Brazilia, cea mai mare tara a Americii de Sud, Pastele (Páscoa) este marcat de un amestec de traditii portugheze si obiceiuri locale sud-americane. Data fiind influenta istorica a Portugaliei, multe familii braziliene pastreaza obiceiul ca in Vinerea Mare (Sexta-Feira Santa) sa consume preparate din bacalhau – celebrul cod sarat uscat, importat inca din perioada coloniala. Un fel traditional de sarbatoare este bacalhoada, o tocanita la cuptor in care bucati de cod sarat, dupa ce au fost desarate indelung, se gatesc cu un amestec de legume mediteraneene: ceapa, rosii, ardei grasi, cartofi si masline, totul stropit cu ulei de masline. Preparatul rezultat este bogat si aromat, aducand aminte de retetele portugheze, si se serveste adesea chiar la masa principala din Vinerea Mare, insotit de vin alb. De altfel, codul este considerat aproape mandatory in meniul pascal brazilian – fie ca apare in tocane precum bacalhoada, fie sub forma de chiftelute prajite de cod (bolinhos de bacalhau) ca aperitiv.

Pentru Duminica Pastelui, brazilienii nu au un singur fel „national”, preferintele variind in functie de regiune. Multi insa aleg sa gateasca carne de miel sau de oaie la cuptor, servita cu legume de primavara, similar cu traditiile europene ale „mielului Pascal”. In sudul tarii, unde influenta italiana si germana este puternica, se pregatesc uneori fripturi de porc sau vitel la protap, integrand Pastele in cultura locala a gratarului (churrasco). O mentiune speciala merita Colomba Pascal, versiunea braziliana a prajiturii italienesti Colomba di Pasqua. La fel ca celebrul cozonac panettone (adus in Brazilia de comunitatea italiana), colomba pascal este un cozonac imbogatit cu unt, oua si coaja de portocala confiata, dar are forma unui porumbel (de unde ii vine numele – „porumbel pascal”). Magazinele si brutariile din marile orase braziliene sunt pline de colomba in perioada Pastelui, semn ca aceasta traditie adoptata s-a raspandit pe scara larga. Desigur, ouale de ciocolata nu lipsesc nici ele – Brazilia are o adevarata industrie a oualor uriase de ciocolata, frumos ambalate, care sunt atarnate de tavanul magazinelor in preajma sarbatorilor. Copiii (si nu doar ei) asteapta cu nerabdare sa primeasca astfel de oua de ciocolata umplute cu bombonele sau jucarii. In unele parti ale tarii, exista si obiceiul de a face un „iepuras de Paste” din ciocolata sau zahar, mostenit din traditiile germane ale imigrantilor.

Astfel, masa de Paste in Brazilia este un adevarat festin multicultural: alaturi de codul portughez vei gasi cozonaci italienesti, oua de ciocolata de inspiratie nord-europeana si, bineinteles, fructe tropicale proaspete sau prajituri din tapioca si cocos specifice climatului cald brazilian. Toate acestea intr-o atmosfera de familie la fel de calda si primitoare.

Tarile Andine (Ecuador, Peru, Bolivia)

In regiunea Andina a Americii de Sud, unde populatia indigena si traditiile spaniole catolice s-au impletit strans, Pastele este sarbatorit cu bucate care reflecta atat credinta, cat si recunostinta pentru roadele pamantului. Postul Pastelui e marcat prin adevarate festine vegetale, multe preparate avand semnificatii simbolice profunde.

Cel mai emblematic exemplu vine din Ecuador, unde felul traditional al Saptamanii Mari este Fanesca. Fanesca este mai mult decat o supa; este o emblema culturala ecuatoriana, un preparat complex gatit doar o data pe an, in Joia sau Vinerea Mare. Reteta variaza usor pe alocuri, insa invariabil contine peste (de obicei bacalao sarat), lapte si un amestec impresionant de leguminoase si cereale – se folosesc 12 feluri diferite de boabe (fasole alba, naut, linte, porumb, mazare s.a.) care simbolizeaza cei 12 Apostoli ai lui Iisus. Aceste ingrediente, adunate din toate colturile Ecuadorului, reprezinta si unitatea nationala in credinta.

Fanesca are consistenta unei supe groase sau a unui stew; deasupra se decoreaza cu ceapa verde tocata, ardei iute, branza, felii de ou fiert si chiar mici galusti de faina de dovleac numite masitas. Prepararea acestui fel este un efort comunitar – intreaga familie (sau vecini din cartier) se aduna pentru a curata, toca si fierbe ingredientele, transformand gatitul intr-un ritual al solidaritatii. Cand este gata, fanesca se serveste fierbinte si aduce o extraordinara bogatie de texturi si arome, de la cremozitatea bazata pe dovleac si lapte de cocos, la notele sarate ale pestelui si dulceag-condimentate ale legumelor.

In Peru, nu exista un singur fel dominant de Paste precum fanesca, dar in Joia sau Vinerea Mare se pregateste un ospat ritual numit „cele sapte feluri” (Los Siete Potajes). Acest obicei, prezent mai ales in comunitatile andine din nordul Peru si uneori si in Bolivia, presupune servirea a sapte feluri de mancare diferite, simbolizand probabil cele sapte fraze rostite de Iisus pe cruce. Interesant este ca in Catacaos, aceste feluri includ chiar carnuri rosii – miel, vita sau porc, semnificand probabil „Cina cea de Taina” transpusa culinar.

In alte parti ale Peru, este mai comun ca in Vinerea Mare sa se serveasca mancaruri de post, uneori in numar de 12. De exemplu, in Cusco, exista obiceiul de a pregati 12 bucate de post dupa procesiunile din Vinerea Mare: supe (de peste, linte, porumb), tocana de spanac, cartofi, porumb fiert, branza, fructe si deserturi locale. Printre deserturile preferate se numara mazamorra morada – budinca gelatinoasa din porumb mov cu fructe si mirodenii – si arroz con leche (orez cu lapte), ambele servite cu scortisoara.

In Bolivia, o supa traditionala servita in Vinerea Mare este supa de 12 cereale, asemanatoare conceptului de fanesca, cu un amestec de boabe locale si legume. Se mai gateste si ají de pescado (tocana de peste cu cartofi si arahide) sau chipa guasu, o budinca de porumb din estul Boliviei.

Dupa slujba de Inviere, mesele andine devin mai bogate. In Peru, unii pregatesc curcan la cuptor sau lechón (purcel de lapte fript), iar in zonele montane – miel la cuptor sau caldo de cordero (ciorba de miel cu legume). Ouale vopsite sunt decorate cu pigmenti naturali si daruite copiilor.

Conul Sudic (Argentina, Chile, Uruguay, Paraguay)

In sudul continentului american, traditiile de Paste au o puternica amprenta europeana. Primavara din emisfera nordica corespunde toamnei in emisfera sudica, asa ca apar si ingrediente de sezon, precum dovleacul sau strugurii pentru vin.

In Argentina si Uruguay, vei intalni doua elemente definitorii: asado (carne la gratar) si painea dulce de Paste. Rosca de Pascua este painea dulce in forma de inel, cu crema de vanilie, fructe confiate si uneori oua de ciocolata in mijloc. In Paraguay, in Vinerea Mare, se coace chipa de Semana Santa, o paine cu branza si anason facuta in cuptor de lut.

Un alt preparat iconic este Tarta Pascualina, o placinta de Paste cu spanac, branza si oua intregi fierte – ouale se vad sectionate in interior, simbolizand renasterea lui Hristos. Traditia cerea 33 de foi subtiri, pentru cei 33 de ani ai lui Iisus.

In Chile, Vinerea Mare aduce peste si fructe de mare: empanadas cu ton, cazuela de mariscos (ciorba de scoici si peste), iar in nord – miel la cuptor sau capra. Deserturile includ oua de ciocolata, dar Pan de Pascua (paine pascala) este de fapt cozonac de Craciun. Pe Insula Pastelui (Rapa Nui), preparatele sunt din fructe de mare si taro, combinand datinile crestine cu traditiile polineziene.

In Columbia, Pastele e marcat de supe de peste, dulce de leche, arroz con leche si buñuelos (gogosi cu branza). In Venezuela, carnea de capibara (chigüire) a fost acceptata ca „de post” si preparata in pisillo de chigüire – carne sarata si maruntita gatita cu rosii, ceapa, ardei. De Paste, apar din nou feluri precum pescado con ajillo, sancocho de miel si deserturi ca majarete (budinca de porumb cu cocos) sau arroz con coco.

Cum arata Pastele in tarile din Africa

Desi continentul african este extrem de divers din punct de vedere cultural si religios, in numeroase tari africane Pastele este celebrat cu entuziasm de comunitatile crestine, care adapteaza sarbatoarea la ingredientele si obiceiurile locale. In Africa, masa de Paste imbina adesea simbolistica crestina (precum mielul sau ouale) cu traditiile gastronomice indigene, rezultand preparate unice. Sa facem o calatorie prin cateva regiuni, pentru a vedea cum isi intampina africanii oaspetii la masa Invierii.

Egipt

In Egipt, sarbatoarea Pastelui are o conotatie speciala, fiind strans legata de un festival national foarte vechi numit Sham el-Nessim. Corespunzand cu prima zi de dupa Pastele Coptic (de obicei luni, imediat dupa Duminica Invierii), Sham el-Nessim marcheaza venirea primaverii si este celebrat de toti egiptenii, indiferent de religie, printr-o zi petrecuta in aer liber si un meniu traditional apartebibalex.orgbibalex.org. Doua alimente nu pot lipsi in aceasta zi: pestele sarat fermentat numit feseekh si ceapa verdebibalex.org. Feseekh se prepara din chefal (sau alt peste) conservat prin sarare si fermentare – are un miros foarte puternic si un gust sarat specific, considerat o delicatesa dobandita. Alaturi de feseekh, egiptenii consuma cepe verzi crude, pe care le freaca in prealabil intre degete sau le miros, un obicei ce dateaza din vremea faraonilor si despre care se crede ca alunga duhurile relebibalex.org. De asemenea, pe masa de Sham el-Nessim se gasesc laptuci proaspete si boabe de lupin murate (termenii vechi asociati fertilitatii si prosperitatii), toate simboluri ale primaverii renascutebibalex.orgbibalex.org. Un ritual indragit de copii in aceasta zi este vopsitul oualor si ascunderea lor prin gradini, pentru ca cei mici sa le caute la primele ore ale diminetiibibalex.org. Vopsitul oualor, la fel ca in Europa, semnifica viata si renasterea – ouale fierte sunt colorate in nuante vii, aducand „culoare” literal la viata, conform credintei stravechibibalex.org. De Pastele propriu-zis (Invierea), crestinii copti participa la lungi slujbe de noapte, iar la sfarsit se infrupta din bucatele binecuvantate aduse la biserica. Un preparat festiv copt este messi – miel sau ied fript, in amintirea Mielului Pascal biblic. Totodata, in familiile copte se pregatesc adesea biscuiti sau prajituri cu untura pentru Paste, desi dulciurile mai elaborate (baclavale, kunafa) sunt mai degraba asociate cu Ramadanul musulman. In ansamblu, Pastele egiptean (Coptic) si Sham el-Nessim formeaza impreuna un sezon al reinnoirii si bucuriei, unde traditiile faraonice de primavara au fost integrate armonios in semnificatia Invierii crestine.

Etiopia

Etiopia urmeaza calendarul bisericii ortodoxe orientale si sarbatoreste Pastele (numit Fasika) adesea la o data diferita fata de catolici, insa cu o ardoare si devotiune impresionante. Pentru crestinii etiopieni, Pastele este punctul culminant al unui post sever de 56 de zile (Postul Mare, numit Hudade), in care se abtin de la orice produse de origine animala – practic o dieta vegana stricta pe durata intregii perioade. Din acest motiv, masa de Paste in Etiopia devine „cel mai asteptat ospat al anului”, o adevarata explozie de savoare carnivora dupa abstinenta prelungita.

In noaptea de Inviere, dupa ce credinciosii participa la slujbele lungi (care dureaza adesea pana in zorii zilei de Paste), familiile se aduna pentru a rupe postul. Traditional, primele imbucaturi pot fi modeste – se spune ca unele familii iau intai o gura de apa sau vin dulce tej, ori gusta putin dabo (paine). Apoi insa incepe adevaratul festin: se servesc toate acele mancaruri bogate in carne la care au renuntat atat de mult timp. In mod obisnuit, masa festiva etiopiana de Fasika este asezata pe injera, painea traditionala sub forma de lipie moale si acrisoara, facuta din faina de teff, care tine loc de farfurie si tacam in acelasi timp. Pe aceste lipii mari sunt asezate diverse tocane picante si preparate: doro wat – faimoasa tocana de pui cu oua fierte, gatita intr-un sos rosu intens cu unt clarifiat si amestec de condimente berbere; siga tibs – bucati de vita sau miel prajite rapid cu mirodenii; alecha – tocana de legume si carne mai putin picanta; si chiar kitfo, un fel de tartar din carne de vita cruda marinata in unt si condimente, considerat delicatesa. O caracteristica speciala: in ziua de Paste, fiecare familie care isi permite sacrifica un animal – de obicei o oaie sau o capra – ca ofranda si pentru a avea carne proaspata. Bucati din acest animal sacrificat se impart si rudelor sau vecinilor, ca semn al impartasirii bucuriei Invierii.

Un element aparte al Pastelui etiopian este painea de sarbatoare numita Defo Dabo. Aceasta este o paine rotunda, mare si indulcita usor cu miere, care se coace in mod traditional pe foc de carbuni, uneori lipita de peretii unui ceaun captusit cu frunze de fals bananier (enset). Defo dabo se face special pentru Paste si, in comunitatile rurale, este adusa la biserica pentru a fi binecuvantata, apoi taiata si impartita intre credinciosi ca simbol al trupului lui Hristos. Aroma sa usor dulceaga o deosebeste de painea injera de zi cu zi, marcand ocazia festiva.

Dupa ospatul copios ce include carne din belsug (se spune ca pe masa de Fasika „doar injera ramane elementul de post, tot restul e carne”), familiile etiopiene petrec restul zilei de Paste vizitandu-si prietenii, schimband platouri cu mancare si urari de „Melkam Fasika!” (Paste Fericit). Este un timp al recunostintei pentru belsugul de hrana, venit dupa restrictiile aspre, si al bucuriei colective – o bucurie reflectata direct in abundenta si varietatea preparatelor servite.

Africa de Vest (Nigeria si tarile invecinate)

In multe tari din Africa de Vest (precum Nigeria, Ghana, Coasta de Fildes, Camerun), Pastele este celebrat de importante comunitati crestine, iar masa festiva poarta amprenta bucatariei vest-africane: mancaruri condimentate, prajeli, orez festiv si supe. Desi nu exista intotdeauna bucate specifice exclusiv Pastelui, se obisnuieste ca familiile sa pregateasca la Inviere cele mai indragite feluri, asemanator cu masa de Craciun.

In Nigeria, de pilda, masa de Paste este o ocazie de rasfat culinar. Dupa slujba de duminica dimineata, familiile se reunesc si adesea servesc un pranz tarziu (diners) unde vedeta este orezul pregatit festiv. Un fel nelipsit este orezul Jollof, faimosul pilaf vest-african gatit intr-un sos de rosii picant, alaturi de legume si condimente. Farfuria de Paste a unui nigerian va contine probabil Jollof stralucitor portocaliu, insotit de carne prajita – de obicei bucati de pui sau de capra, marinate bine si prajite pana devin aurii si crocante. Alaturi, se asaza salata de legume proaspete (salata verde, rosii, castraveti, morcov) sau chiar o salata ruseasca locala (cu cartofi si maioneza). In multe case, Pastele e unul din putinele momente cand se serveste pui intreg prajit sau cantitati mari de carne – adesea exista expresia ca de Paste „mananci cat vrei pui prajit si plantain” fara restrictii. Pentru a complimenta masa, se pregatesc si mancaruri traditionale: de exemplu, pepper soup (o supa foarte condimentata cu carne sau peste, ghimbir si ardei iuti, servita ca aperitiv pentru a deschide pofta de mancare) sau moi-moi (budinca de fasole macinata si fiarta in frunze, servita ca garnitura).

In Ghana, obiceiurile sunt similare – orezul Jollof si friptura de pui domina masa de Paste, acompaniate uneori de fufu (un piure dens din manioc sau igname) cu supa de arahide. Ghanaienii din unele regiuni merg la picnicuri de Paste, unde aduc oale mari de stew (tocana) si orez, pe care le impart cu prietenii. In Ghana, ca si in Nigeria, zilele de luni de dupa Paste sunt libere si adesea dedicate iesirilor cu familia, deci mancarea pregatita este in cantitati mari, sa ajunga pentru mai multe zile.

Un aspect frumos in Africa de Vest este si traditia coralelor bisericesti de a organiza mese comune de Paste. Membrii comunitatii isi aduc fiecare aportul – unii gatesc oala de supa, altii orezul, altii carnea – si dupa slujba se mananca impreuna intr-o atmosfera de sarbatoare si solidaritate. Copiii primesc dulciuri locale (ca bomboane de cocos sau alune caramelizate) si uneori oua fierte vopsite simplu.

In ceea ce priveste ouale de Paste, acestea nu au fost in mod traditional o componenta majora a Pastelui vest-african, dar influenta globalizarii se simte: in marile orase precum Lagos, Accra sau Abidjan, supermarketurile vand acum oua de ciocolata importate, iar familiile mai instarite organizeaza jocuri de tip „egg hunt” pentru copii, imitand obiceiurile occidentale. Cu toate acestea, sufletul sarbatorii ramane in abundenta de mancare gatita in casa, plina de arome africane – o celebrare a bucuriei Invierii prin gusturi familiare, impartite cu comunitatea.

Africa de Est (Kenya, Tanzania si altele)

In tarile din Africa de Est cu populatie crestina semnificativa (Kenya, Uganda, Tanzania, Etiopia – deja mentionata separat, Rwanda, etc.), Pastele este intampinat cu la fel de mult entuziasm. Bisericile organiza slujbe speciale, iar dupa partea spirituala, vine cea a ospatului. Meniul de Paste in Africa de Est combina adesea elemente introduse de colonialistii europeni (precum painea sau prajiturile) cu preparate locale.

In Kenya, familiile obisnuiesc sa petreaca ziua de Paste impreuna acasa sau la iarba verde. Masa festiva arata similar cu cea de Craciun: se pregateste adesea un pilaf condimentat cu carne (numit pilau), cu orez brun, condimente (scortisoara, cuisoare, cardamom) si bucatele fragede de carne de capra sau vita. Alaturi, pot servi nyama choma – adica friptura de capra sau vita la gratar, extrem de populara in bucataria kenyana. Un preparat deosebit care apare in perioada Pastelui, ca desert sau gustare, este mandazi – gogosi triunghiulare prajite, aromate cu lapte de cocos si cardamom. In mod normal, mandazi se mananca la micul dejun cu ceai, insa de Paste ele devin „dulcele festiv” al multor case din Tanzania si Kenya, fiind servite oaspetilor alaturi de fructe proaspete si suc. De asemenea, un dulce obisnuit in Kenya la sarbatori este chapati – lipia rotunda moale preluata din bucataria indiana. Desi chapati nu este propriu-zis dulce, uneori kenyenii o ung cu putina miere sau zahar si o servesc ca tratament festiv. Fiind versatila, chapati este considerata de localnici un „rasfat” deoarece nu se face zilnic (de obicei ugali – mamaliga de porumb – e painea cea de toate zilele). Astfel, la Paste, multe familii prajesc chapati proaspete, pe care le servesc fie cu tocane, fie goale, doar pentru placerea de a le savura in atmosfera de sarbatoare.

In Uganda si zonele cu traditii similare, Pastele este ocazia cand se consuma adesea matoke cu sos de arahide si carne. Matoke (banane plantain verzi, gatite la aburi pana devin ca un piure) este mancarea de baza ugandeza. La Paste, langa matoke se pune un sos bogat cu carne de pui sau vita, gatit cu unt de arahide, rosii si ceapa – un fel delicios ce combina proteinele (la care multi renunta in postul premergator) cu satietatea bananelor gatite. De asemenea, in multe sate est-africane, in Duminica Pastelui se taie o capra sau un oaie, care se frige incet pe carbuni, pentru un ospat comun in sat.

O mentiune aparte: in unele comunitati din estul Africii, ouale de gaina nu erau populare (fiind mai degraba crescute pentru pui decat pentru consumul oualor). Insa cu influenta misionarilor europeni, a aparut obiceiul ca de Paste sa se vopseasca oua si sa se duca la biserica pentru sfintire, mai ales in comunitatile catolice din Uganda sau Tanzania. Culorile folosite sunt adesea naturale – rosu din coji de ceapa, galben din turmeric etc. – iar ouale sfintite sunt apoi impartite copiilor dupa slujba.

Per total, in Africa de Est, masa de Paste nu este foarte diferita de mesele de duminica obisnuite, dar cantitatea si festivitatea fac diferenta. Se gateste mult, se mananca impreuna mai multi membri ai familiei extinse, iar acolo unde e posibil, muzica si dansul urmeaza dupa pranz, transformand ziua intr-o adevarata celebrare a vietii.

Africa Australa (Sudul Africii)

In tarile din sudul continentului – Africa de Sud, Zimbabwe, Zambia, Botswana, Namibia – traditiile de Paste poarta atat influenta crestina a colonialistilor europeni (protestanti si catolici), cat si elemente locale adaptate. Rezultatul este o sarbatoare bogata, care uneste obiceiuri victoriene (precum coacerea unor chifle dulci) cu bucuria africana de a organiza reuniuni comunitare si gratare in aer liber.

In Africa de Sud, unde comunitatea crestina este mare si diversa, Pastele este tinut cu multa evlavie dar si cu placeri culinare distincte. Unul dintre simbolurile preferate ale Pastelui sud-african sunt Hot Cross Buns – chiflele dulci cu condimente si cruce deasupra, preluate din traditia engleza. In Saptamana Mare, fiecare brutarie si supermarket scoate pe banda rulanta aceste chifle moi, pline de stafide si coaja de portocala, cu aroma inconfundabila de scortisoara si nucsoara. Sud-africanii le consuma de obicei in Vinerea Mare, prajite usor si unse cu unt. Crucea glazurata de pe ele aminteste de crucificare, transformand un desert simplu intr-un simbol al credintei. Alaturi de hot cross buns, un preparat traditional specific regiunii Capului este pestele murat (numit local pickled fish). Acest fel provine din comunitatea Cape Malay (descendenti ai sclavilor si imigrantilor malaezieni adusi de olandezi), care obisnuieste sa prajeasca peste (de obicei kingklip sau snoek) si apoi sa-l marineze intr-o saramura dulce-acrisoara cu otet, ceapa, frunze de dafin si mirodenii precum boabe de mustar, curcuma si ardei iute. Pickled fish se prepara in Joia Mare, astfel incat in Vinerea Mare – zi de post – familia sa aiba peste gata gatit, care se serveste rece, alaturi de paine si, uneori, de salata. Gustul sau este deosebit: dulce, acru si picant in acelasi timp, reflectand fuziunea culturala unica a Capului.

In Duminica Pastelui, multe familii sud-africane organizeaza mese mari sau chiar braai (gratar) in curte, profitand de vremea adesea placuta a toamnei sudice. Meniul poate include friptura de miel – ecou al traditiei britanice de a manca miel de Paste – servita cu cartofi copti si legume. Populatia de origine britanica din Africa de Sud respecta adesea intocmai meniul clasic: miel fript si budinca Yorkshire, urmate de „Simnel cake” (un chec englezesc cu fructe, decorat cu 11 bile de martipan reprezentand apostolii fara Iuda). Insa marea diversitate a tarii face ca pe multe mese de Paste sa apara si feluri africane: de exemplu, in comunitatile sotho sau zulu, un fel special de paine de Paste este diphaphatha, o painica rotunda si usor dulce, similara cumva cu chiflele englezesti, dar coapta pe plita, uneori cu adaos de dovleac in aluat. Aceasta paine se serveste la micul dejun in ziua de Paste, cu ceai sau cafea, marcand inceputul festiv al zilei.

In tarile vecine, traditiile sunt similare. In Zimbabwe, crestinii prepara tot hot cross buns si prefera de Paste o tocana de miel cu legume. In Zambia, o bautura traditionala servita la adunarile de Paste este munkoyo, o bautura racoritoare usor fermentata din radacina de munkoyo si faina de porumb sau mei, considerata revigoranta in clima calda. Faptul ca munkoyo este oferit musafirilor la masa de Paste in Zambia arata modul in care elemente ale culturii locale pre-crestine (consumul acestei bauturi) au fost integrate in sarbatoarea moderna. In Botswana, amprenta britanica a adus un desert pascal numit Botswana hot cross buns sau local diphaphatha (mentionat mai sus), care a devenit preferat la micul dejun de Paste. Iar in Namibia, Pastele este ocazia pentru picnicuri in aer liber, unde mancarea preferata este kapana – bucatele de carne de vita fripte rapid pe gratar, servite cu sos iute si o hreana de porumb. Desi kapana este un street-food care se consuma oricand, namibienii il includ in festinul pascal pentru ca este iubit de toti si usor de impartit la iarba verde.

Chiar daca obiceiurile gastronomice variaza pe intinsul continentului african, un fir rosu leaga aceste traditii: comunitatea. Indiferent daca este vorba de rudele care gatesc impreuna fanesca in Ecuadorul andin sau de vecinii care isi impart carnea de capra la un braai sud-african, masa de Paste in lume – si in Africa in mod special – este despre a impartasi hrana si bucuria cu ceilalti. Fiecare fel de mancare, de la miel la gratar pana la gogosi cu miere, devine astfel un limbaj universal al ospitalitatii si recunostintei in aceasta zi sfanta.

Cum arata Pastele in tarile din Asia

Continentul asiatic, vast si divers, gazduieste numeroase comunitati crestine – de la cele multimilenare din Orientul Mijlociu pana la grupurile mai mici din Extremul Orient, rezultat al misiunilor moderne. Pastele nu este o sarbatoare nationala in multe tari din Asia, insa acolo unde este celebrat, credinciosii si-au creat propriile traditii culinare, adesea combinand elemente din ritualurile crestine cu ingredientele locale. Vom explora in continuare cum se serbeaza Pastele in cateva regiuni cheie ale Asiei, din Orientul Apropiat pana in Oceania, descoperind preparatele speciale care insotesc aceasta sarbatoare.

Orientul Mijlociu (Liban, Siria, Iordania, Palestina, Irak)

In Orientul Mijlociu, crestinii (fie ei ortodocsi, catolici sau protestanti) reprezinta comunitati vechi, pentru care Pastele este cea mai importanta sarbatoare religioasa. Tari precum Liban, Siria, Iordania, Israel/Palestina sau Irak au traditii pascale similare in linii mari, marcate de influenta culturala araba si mediteraneana. Mesele pascale din aceste regiuni abunda in miel, mirodenii, grane si dulciuri cu nuci si curmale, reflectand atat simbolistica crestina cat si bogatia bucatariei levantine.

Un element central al Pastelui levantin este oul rosu de Paste. Atat in bisericile ortodoxe din Siria si Liban, cat si printre catolicii de rit rasaritean, exista obiceiul de a vopsi ouale intr-un rosu intens (adesea folosind coji de ceapa rosie sau colorant alimentar), oua care simbolizeaza sangele lui Hristos si viata renascuta. Dupa slujba de Inviere, credinciosii bat oua rosii unul de altul (obicei comun si in Europa de Est) rostind „Hristos a inviat!” – un ritual ce celebreaza victoria vietii asupra mortii.

De Paste, familiile din Liban sau Iordania pregatesc aproape intotdeauna carne de miel. Un preparat festiv poate fi miel umplut cu orez, carne tocata si migdale – mielul intreg, fript la cuptor, are in interior o compozitie de orez cu condimente (scortisoara, piment), carne de miel tocata si migdale sau fistic prajit. Acest fel, numit adesea Ouzi sau pur si simplu „miel fript”, este servit la mesele mari de sarbatoare, insotit de iaurt si salate. Alternativ, unii pregatesc friptura de miel la tava cu ierburi aromatice (rozmarin, usturoi), in stil mai occidental.

Graul si orezul au si ele rol important. In multe comunitati arabe crestine, in Joia Mare se prepara o fiertura dulce de grau sau orez, numita koliva (preluata de la greci) sau regional snuniyeh. Aceasta contine boabe de grau fierte amestecate cu zahar, stafide si rodii, si este dusa la biserica pentru binecuvantare, ca prinos pentru sufletele celor adormiti (o traditie legata de Joia Mare). La masa Pastelui propriu-zisa, insa, granele apar sub forma de pilafuri (orez cu fidea prajita, un preparat numit ruz bil sha’riya), servite alaturi de friptura, sau sub forma de bulgur (grau zdrobit) gatit cu sucuri de carne.

Capitol special in bucataria pascala a Levantului il constituie dulciurile. Practic, niciun Paste in Orientul Mijlociu nu e complet fara faimoasele Ma’amoul – fursecuri fragede din gris, umplute generos cu pasta de curmale, nuci sau fistic. Ma’amoul sunt prajituri rituale de Paste, echivalentul cozonacilor din alte parti, pe care gospodinele le pregatesc in ultimele zile din Saptamana Patimilor. Aluatul, facut din gris fin si unt topit (sau samn), este parfumat cu apa de trandafiri si portocal, apoi modelat in forme de lemn speciale, sculptate cu motive traditionale. Fursecurile umplute cu curmale simbolizeaza, dupa unii, dulceata credintei dupa amaraciunea Patimilor, iar cele cu nuci reprezinta belsugul. Dupa coacere, ma’amoul se pudreaza cu zahar si se ofera tuturor musafirilor de Paste, alaturi de o ceasca de cafea araba. Interesant este ca aceste prajituri se fac si la Eid-ul musulman, semn ca ele sunt mai degraba parte din patrimoniul comun regional decat strict crestin – totusi, pentru crestinii arabi, ma’amoul sunt de neconceput a lipsi de pe masa de Paste.

Pe langa ma’amoul, se mai prepara si koulouria (covrigi dulci cu susan, de influenta greaca) in comunitatile melchite sau pasca cu branza (similara cu cea romaneasca) in comunitatile armenesti sau siriene de rit ortodox.

In tarile orientale, masa de Paste este adesea o masa extinsa de pranz, la care participa rude si prieteni apropiati, indiferent de confesiune – un frumos obicei de convietuire. Se servesc mezze (aperitive) ca la orice ospat arab: humus, tabbouleh, kibbeh prajit (chiftele de carne cu bulgur). Un aperitiv pascal special este insa kibbeh nayeh – tartar de miel crud, asezonat cu bulgur fin, menta si mirodenii, stropit cu ulei de masline. Desi crud, acest preparat traditional este foarte pretuit in Liban si Siria la ocazii mari, considerat un deliciu rustic festiv. Servirea lui la Paste subliniaza importanta mesei (caci nu se face kibbeh nayeh oricand, doar la sarbatori sau nunti).

Atmosfera Pastelui in Orientul Mijlociu mai este inveselita de un joc traditional: ciocnitul oualor rosii in concurs – similar celui din Europa de Est, copiii (si adultii) se intrec care sparge oul celuilalt fara sa-si sparga propriul ou. In unele sate libaneze, castigatorul aduna ouale sparte ale tuturor – un soi de trofeu gustos.

De mentionat ca in Tara Sfanta (Israel si Palestina), Pastele crestin se suprapune uneori cu Pesah-ul evreiesc, ceea ce face ca Ierusalimul sa fie un mozaic de ritualuri si arome culinare in aceeasi perioada. Crestinii palestinieni pregatesc si ei ma’amoul si friptura de miel, iar unii respecta traditia locala de a consuma lamai murate si ulei de masline nou la masa de Paste, ca simbol al amaraciunii Patimilor urmate de ungerea lui Hristos.

In concluzie, Pastele in Orientul Mijlociu este un moment al continuitatii – multe din preparatele de pe masa (grau fiert, miel, prajituri cu curmale) sunt la fel de bine prezente in scripturi sau in obiceiuri de mii de ani. Crestinii din aceste locuri duc mai departe flacara traditiei, punand pe masa bucate care sunt nu doar hranitoare, ci si hranite de semnificatii – fiecare ingredient evocand un aspect al credintei si sperantei in reinnoire.

Armenia (Caucaz)

Armenia, prima tara din lume care a adoptat crestinismul ca religie de stat (in anul 301), are o mostenire crestina bogata si unice traditii de Paste. Armenii, in majoritate apostolici (ortodocsi orientali), sarbatoresc Pastele cu un amestec de ritual bisericesc solemn si bucurie familiala, iar masa lor pascala este plina de simbolism si delicii.

Inainte de Paste, armenii tin un post sever, iar in Saptamana Mare se pregatesc mai multe feluri speciale. De exemplu, in Joia Mare (numita „Joia Verde”) se gateste adesea spinach cu verdeturi, care simbolizeaza reinnoirea naturii si venirea primaverii. Multe ierburi proaspete (patrunjel, ceapa verde, creson) sunt consumate crude sau fierte, ca semn al purificarii.

De Paste, elementul central de pe masa armeneasca este painea. Armenii coc un cozonac impletit numit choereg (sau chorek), echivalentul cozonacului de Paste in alte culturi. Choreg este un cozonac dulce, imbogatit cu oua si unt, parfumat in mod traditional cu mahlab (un condiment obtinut din samburi de visin negru) care ii da o aroma distincta. Aluatul este impletit in cosite sau coroane, iar pe deasupra se presara seminte de susan sau mac. Fiecare familie are reteta proprie – unele choereg sunt mai dulci, altele usor sarate – dar invariabil aceasta paine bogata este „un must” pe masa de Paste. Se serveste la micul dejun, alaturi de branza si ceai, dar si ca desert langa cafea.

Alaturi de choereg, armenii mai pregatesc si pagach sau gata, o alta paine dulce umpluta cu un amestec de faina, zahar si unt (un fel de cozonac-patiserie specific armean). Gata are adesea modele decorative si se imparte intre membri familiei ca semn de noroc. Simbolistica painii este profunda – fiind considerata trupul lui Hristos. De aceea, in dimineata de Paste, multe familii armene binecuvanteaza un choereg mare la biserica, apoi il aduc acasa si il impart, rostind urari de bine.

Desigur, ouale rosii sunt si aici prezente – armenii vopsesc oua cu coji de ceapa, obtinand un rosu-inchis spre maro caracteristic. Ouale sunt asezate adesea intr-un cos impreuna cu grau incoltit (adica seminite de grau puse la incoltit in farfurii inca din prima zi a Postului Mare, ca pana la Paste sa creasca un strat de iarba verde simbolica). Acest cos cu iarba si oua rosii este un decor traditional de Paste in casele armenesti.

Felurile principale de Paste la armeni includ adesea carnea de miel sau pestele. In unele comunitati, este obisnuit sa servesti peste la cuptor cu lamaie (deoarece Iisus a mancat peste dupa Inviere, conform Evangheliei). In altele, mielul fript este preferat, adesea marinat cu iaurt si menta (influente din bucataria Orientului Mijlociu). De asemenea, un preparat numit „omeleta verde” sau ejji se face uneori de Paste – o omleta la cuptor plina de verdeturi tocate (spanac, ceapa verde, marar, coriandru), care simbolizeaza venirea primaverii si a reinvierii naturii.

Ca desert specific, pe langa choereg si gata, armenii mai au un obicei de a face baclava la Paste. Baclavaua armeneasca are uneori 40 de foi subtiri de aluat, reprezentand cele 40 de zile ale Postului Mare. Legenda spune ca aceasta reteta cu 40 de straturi a fost conceputa pentru a marca sfarsitul postului – iar gustul bogat, cu nuca si sirop, este cu atat mai apreciat dupa abstinenta de la lactate si oua. Desi baclavaua este prezenta si la alte sarbatori, la Paste are aceasta conotatie speciala a numerologiei sacre (40 de zile de post, 40 de foi).

Un alt preparat festiv armenesc este ghapama, un dovleac umplut cu orez, fructe uscate si nuci, copt la cuptor, care se face mai ales toamna, dar uneori si la Paste ca simbol al belsugului. Ghapama este adesea cantat in melodii populare armenesti – semn al popularitatii sale la mese mari.

In toate aceste traditii, se vede ca armenii pun accent pe simboluri: 33 de straturi de placinta (varsta lui Hristos), 40 de foi de baclava (zilele postului), ouale rosii (sangele) si verdeturile (viata). Pastele la armeni este astfel o sarbatoare extrem de incarcata de sens, fiecare bucatica din festin spunand o poveste. La finalul zilei, dupa ce mesele sunt golite de bunatati, familiile canta cantece pascale vechi si isi ureaza reciproc „Krisdos haryav i merelotz!” (Hristos a inviat din morti!) la care se raspunde „Orhnial e harutiune Krisdosi!” (Binecuvantata este Invierea lui Hristos!). Iar ecoul acestor urari se impleteste cu aroma de mahlab si menta din case, lasand o amintire de nesters.

India (comunitatile crestine din Goa, Kerala, Mumbai, etc.)

Desi crestinii reprezinta o minoritate in India (aprox. 2-3% din populatie), datorita populatiei totale uriase, in termeni absoluti India are zeci de milioane de crestini. Acestia sunt concentrati in special in state precum Kerala, Goa, Tamil Nadu, precum si in unele zone urbane (Mumbai, Kolkata) si in nord-estul tarii. Fiecare dintre aceste comunitati si-a dezvoltat propriile traditii pascale, imbinand mostenirea coloniala portugheza sau britanica cu condimentele si gusturile indiene. Rezultatul? Un Paste „masala”, plin de arome!

In Goa si Mangalore (doua regiuni cu importante comunitati catolice de influenta portugheza), Pastele este momentul mult asteptat dupa postul de 40 de zile in care multi s-au abtinut de la carne. Astfel, masa de Paste devine un adevarat festin carnivor. Un meniu traditional de pranz in Goa ar putea include un picnic de carne asortata: jamón (sunca) sau porc la cuptor ca piesa principala, inconjurat de preparatele locale favorite – chicken cafreal (pui marinat in pasta verde de coriandru si menta, apoi fript), vindaloo de porc (tocana extrem de condimentata cu otet, usturoi si ardei iute, mostenire direct portugheza) si sacuti de pui (curry de pui cu nuca de cocos prajita si condimente). Aceste feluri bogate sunt servite fie cu pulao (orez gatit in supa cu mirodenii), fie cu paini locale precum poi (chifle goaneze rotunde). Un preparat unic goanez de Paste este Apa de Camarão, o reteta de influenta portugheza care consta intr-un strat de orez alternand cu un sos de creveti iuti (balchão) intr-o cratita, totul copt ca o budinca. Este un fel elaborat, ce combina textura orezului cu gustul dulce-picant al crevetilor murati in sos de tomate si ardei. La desert, goanezii se rasfata cu serradura, o spuma rece de frisca si lapte condensat presarata cu pesmet de biscuiti – o reteta portugheza, usoara ca textura dupa toate condimentele felurilor principale. De asemenea, bebinca, celebrul desert stratificat din Goa (sapte sau mai multe straturi subtiri de aluat cu lapte de cocos, coapte una cate una) este adesea servit si de Paste, nu doar de Craciun. Iar dodolul – un fel de halva neagra din lapte de cocos, zahar de palmier si faina de orez – incheie uneori masa, amintind de influenta comuna cu bucataria malaysiana.

La Mumbai, comunitatea catolica locala cunoscuta drept „East Indians” (ironic nume dat crestinilor autohtoni din zona Bombay) are propriile retete de Paste. Ei pregatesc la micul dejun niste painici speciale numite fugiyas – gogosi sferice moi, facute din faina alba (maida) fermentata cu drojdie. Fugiyas seamana la textura cu gogosile clasice, doar ca nu sunt foarte dulci, si se mananca fie ca gustare cu ceai, fie pe post de paine alaturi de preparate cu sos. Tot de Paste, East Indians fac si varias sau bhokache warias, un alt tip de coca prajita, dar realizata din faina de linte neagra (urad dal), orez si grau, sub forma de ineluse ce aduc vag cu gogosile americane la aspect (au gaura la mijloc). Aceste varias sunt crocante si de obicei se servesc cu sorpotel (tocana picanta de organe de porc, specifica Goanilor si East Indianilor) sau cu alte curry-uri. La pranzul de Paste, East Indians gatesc preparate precum vindaloo de miel sau aschado (o friptura de vita inabusita cu mirodenii si otet). Un fel inedit este „mutton khudi” – o tocana de berbec cu sos de nuca de cocos si condimente, servita traditional cu poha (fulgi de orez gatiti la abur) si ceapa, pe care East Indians o pregatesc in ziua de Paste ca specialitate locala.

In Kerala, statul din sud cu o puternica comunitate crestina (crestinii „sirieni” de acolo se considera urmasii convertitilor Sf. Toma), Pastele este la fel de important ca Craciunul. Keralenii au obiceiul ca in dimineata de Paste, dupa ce vin de la slujba de la 5 am, sa ia un mic dejun copios: se servesc appam (clatite pufoase din orez fermentat) alaturi de tocana de pui sau de miel in lapte de cocos. Acest duo – appam si stew – este practic emblema crestinilor din Kerala, iar ei isi incep astfel ziua de Paste, abtinandu-se de la a manca inainte de slujba, pentru ca prima masa sa fie una de sarbatoare binecuvantata. Tocanita (stew) keralita este blanda, aromata cu condimente precum scortisoara si cuisoare, dar nu iute, fiind potrivita pentru toata familia. Dupa acest mic dejun, urmeaza un pranz unde se regasesc adesea preparate de orez bogate – biryani de pui sau miel, orez prajit cu legume si ou (similar pilafurilor), si feluri cu carne prajita: de exemplu, multi servesc rata fripta (specialitate locala) sau curry de vita. Ca desert la crestinii din Kerala se face un preparat simplu si racoritor numit „firinji” sau „pal payasam”: o combinatie de iaurt cu felii de banana, zahar si boabe de orez fiert (uneori se adauga si caju) – practic un fel de salata/dulce numita local „Thyrum pazham”, servita rece, menita sa aline arsita si sa dea o nota dulce finala pranzului bogat.

In restul Indiei, comunitatile crestine au preluat mult din obiceiurile britanice: in Delhi sau Bangalore, de Paste se consuma sunca afumata, friptura de miel, placinta de carne si prajituri cu fructe – mosteniri ale perioadei coloniale. Ouale de ciocolata sunt tot mai populare in orase – cofetarii renumite precum Nahoum’s in Kolkata vand oua de ciocolata umplute cu fudge sau martipan, continuand o traditie de pe vremuri. Anglo-indienii (urmasii colonistilor europeni si ai localnicilor) au si ei traditiile lor: la masa de Paste amesteca preparate europene (sunca, pui fript) cu curry-uri indiene pe care le-au adaptat de generatii – cum ar fi Country Captain (un fel de tocana de pui cu condimente) sau Railway Mutton Curry (curry de berbecut inventat in trenurile coloniale). Astfel, pe masa unui anglo-indian de Paste poti gasi si friptura si orez cu curry, servite impreuna ca intr-un melanj eclectic.

Un obicei comun tuturor crestinilor indieni este cantatul colindelor de Paste – grupuri de tineri merg din casa in casa in dimineata zilei de Paste, cantand imnuri ale Invierii (asemanator cu colindele de Craciun) si primind in schimb mici daruri sau dulciuri. Iar despre dulciuri, sa nu uitam: prajitura de Paste este un must in multe familii, de obicei un tort cu fructe confiate acoperit in martipan (similar cu Simnel cake britanic) sau in Goa, pasteis de nata (minitarte cu crema de ou) servite invitatilor.

Astfel, Pastele in India, desi minoritar, straluceste prin bogatia gastronomica – fiecare colt al tarii il celebreaza cu mirodeniile sale si retetele transmise prin secole, aratand cum credinta aduce oamenii impreuna in diversitate. Fie ca e vorba de un vindaloo picant in Goa sau de un platou de fugiyas in Mumbai, spiritul ramane acelasi: bucuria impartasirii mesei pascale cu cei dragi, sub binecuvantarea sarbatorii.

Filipine

Filipinele, un stat majoritar catolic din Asia de Sud-Est, sarbatoresc Pastele cu un devotament si fast comparabile cu cele din America Latina, avand in vedere mostenirea spaniola. Saptamana Mare (numita „Mahal na Araw” sau „Semana Santa” in tagalog) este o perioada de procesiuni dramatice, piese religioase (Passion Plays) si post, care culmineaza in „Pasko ng Pagkabuhay” – Duminica Invierii.

Culinar, filipinezii au cateva traditii specifice. In Vinerea Mare, fiind zi de post, se consuma mancaruri fara carne – de exemplu, multe familii gatesc sinigang na isda (ciorba acrisoara de peste cu tamarin) sau ginataang gulay (legume gatite in lapte de cocos), alaturi de orez aburind. Un preparat unic de post este ensaladang ampalaya – o salata de pepene amar cu rosii si ceapa, servita rece, despre care se crede ca reflecta amaraciunea suferintelor lui Hristos.

In Duminica Pastelui insa, dupa slujba de la rasarit numita „Salubong” (intalnirea simbolica a lui Hristos cu Maria, marcata de o procesiune in zori), familia se reuneste pentru un pranz opulent. Un element central este adesea carnea de porc – dat fiind ca filipinezii sunt mari consumatori de porc, de Paste multi aleg sa faca lechon kawali (burta de porc prajita crocant) sau chiar un purcelus de lapte la protap daca bugetul si contextul permit (similar cu Craciunul). Alaturi, nu lipsesc fideaua si orezul: un fel popular e pancit palabok, un preparat de taitei de orez cu sos portocaliu pe baza de creveti si usturoi prajit, decorat cu ou fiert si creveti – semn de sarbatoare la marile evenimente. Un alt favorit este arroz valenciana, versiunea locala de paella, cu orez glutinos, turmeric (care da culoarea galbena), bucatele de pui si carnati chorizo de Bilbao. Aceasta paella adaptata e adesea centrul mesei de Paste, mostenire a influentei spaniole, si uneori e numita „bringhe” in nordul tarii.

Filipinezii iubesc dulcele, asa ca Pastele vine cu partea lui de deserturi traditionale. Un desert iconic de Paste (si de orice sarbatoare mare) este bibingka – prajitura din faina de orez si nuca de cocos, coapta in frunze de bananier, deasupra careia se pun felii de ou sarat si branza proaspata. Desi bibingka e consumata mai ales in preajma Craciunului, in multe regiuni apare si la Paste, servita la micul dejun de Inviere impreuna cu ceai de ghimbir. Un alt dulce de sezon este ube halaya, o pasta de ignam mov gatita cu lapte condensat, servita ca atare sau folosita pentru a umple diverse tarte. Culorile vibrante ale acestor deserturi (galbenul bibingkai, movul ignamului) amintesc de primavara si de bucurie.

Ouale de Paste, sub forma de oua de ciocolata sau plastic umplute cu bomboane, au devenit populare prin influenta americana – in parcurile din Manila sau Cebu se organizeaza vanatori de oua pentru copii in Duminica Pastelui, iar cofetariile vand oua de ciocolata importate. Cu toate acestea, multe familii tin la traditiile locale: de exemplu, in regiunea Pampanga, e obisnuit sa se serveasca „sanikulas”, niste biscuiti uscati in forma de sfant, facuti cu faina de radacina de sageata, care se impart la biserica (de obicei de Sf. Nicolae, dar uneori si la Paste).

Un aspect deosebit la filipinezi este modul in care combina festinul cu credinta: in ziua de Paste, dupa masa, se canta imnuri, se recita pasaje din Evanghelii si familia poate chiar reconstitui scena Salubong pentru copii, ca acestia sa inteleaga semnificatia sarbatorii. Multe jocuri se tin in satele rurale, inclusiv concursuri de spart oua sau de tras funia, transformand ziua intr-o veselie generala.

Astfel, Pastele filipinez este un amestec colorat de pietate catolica intensa si veselie tropicala. De la dramaticele procesiuni ale Vinerei Mari – cu reconstituiri reale ale rastignirii – pana la mesele incarcate de porc prajit si orez aromat al Duminicii, contrastul este mare, dar ambele exprima aceeasi iubire pentru credinta si familie. Iar in clinchetul tacamurilor si forfota mesenilor din Duminica Pastelui, rasuna ecoul urarii spaniole inca folosite: „¡Felices Pascuas!”, la care gazdele raspund cu bratele deschise si noi bucate aburinde aduse la masa.

Cum arata Pastele in tarile din Oceania

Ultimul popas al calatoriei noastre culinare de Paste ne duce in Oceania, taramul indepartat al Australiei, Noii Zeelande si al insulelor Pacificului. Aici, Pastele se sarbatoreste in plin inceput de toamna (fiind emisfera sudica), insa traditiile aduse de colonistii europeni – si adaptate la contextul local – fac ca atmosfera pascala sa fie la fel de festiva. Oceania combina obiceiuri occidentale clasice (precum iepurasii de ciocolata, mielul de Paste, vanatoarea de oua) cu specificul insular (banchete la plaja, gratare in aer liber si preparate din belsugul marii).

Australia

In Australia, una dintre cele mai secularizate dar si multiculturale tari, Pastele este totusi un moment important, marcat prin vacante scolare si zile libere legale. Desi nu toti australieni il sarbatoresc religios, exista o serie de traditii pascale populare profund indragite, mai ales cele legate de gastronomie.

Un simbol culinar de netagaduit al Pastelui australian este Hot Cross Bun, preluat de la britanici. De cum vine luna aprilie, brutariile australiene incep o adevarata „ofensiva” a chiflelor pufoase cu condimente si fructe uscate, marcate cu faimoasa cruce din aluat alb. Australienii sunt mari amatori de hot cross buns, pe care ii savureaza in saptamana de dinaintea Pastelui si mai ales in Vinerea Mare – care, ca in alte tari de traditie anglicana, este zi de post. Desigur, in stilul lor nonconformist, brutarii australieni au inventat variante moderne: gasesti hot cross buns cu ciocolata, cu caramel sarat, ba chiar si versiuni gourmet cu aluat de croissant. Insa multi nostalgici prefera reteta clasica, prajind usor chiflele si ungandu-le cu unt, alaturi de o ceasca de ceai neaparat.

O alta traditie australiana unica este „Easter Bilby”. Pentru a atrage atentia asupra speciei autohtone de bilby (un marsupial cu urechi lungi, pe cale de disparitie), in anii ’90 s-a promovat ideea de a inlocui iepurasul de Paste (considerat oricum un daunator in ecosistemul australian) cu bilby. Prin urmare, astazi se comercializeaza figurine de ciocolata in forma de bilby pe langa cele clasice de iepure, o parte din incasari mergand spre conservarea speciei. Astfel, copiii australieni pot primi de Paste un „bilby de ciocolata” – un obicei simpatic si educativ in acelasi timp.

In ceea ce priveste masa de Paste, mielul ocupa un loc central, la fel ca in Europa. Australia, fiind un mare producator de carne de miel si de oaie, valorifica acest produs la ocazii festive. Multe familii pregatesc de Paste pulpa de miel la cuptor, impanata cu usturoi si rozmarin, servita cu legume (cartofi rumeniti, morcovi copti, mazare) si sos de menta. Altii prefera mielul la gratar (barbie), profitand de vremea inca frumoasa – traditia gratarului in aer liber este atat de puternica incat unii combina picnicurile de Paste cu un barbecue in parc sau pe plaja. Pentru cei de la oras care nu gatesc acasa, restaurantele ofera adesea in meniul de Paste preparate precum pavlova (desert de bezea cu fructe) decorata cu oua de ciocolata, sau friptura de miel in stil modern (de exemplu cotlete de miel glazurate cu sos de prune).

Merita mentionat si un obicei imprumutat tot de la englezi si devenit popular: vanatoarea de oua de Paste. In dimineata Duminicii, parintii ascund in gradina oua de ciocolata colorate, iar copiii pornesc intr-o vesela cautare. Parcurile si zonele publice organizeaza si ele astfel de evenimente, uneori cu sute de copii participanti, transformand traditia intr-un festival al comunitatii.

Un preparat mai putin formal, dar intrat in folclor: „Easter fish and chips”. Pentru ca Vinerea Mare este zi libera si totodata zi de post de carne, multi australieni de coasta fac un lucru simplu – se duc la cea mai apropiata cherhana sau magazin de fish&chips si isi cumpara peste si cartofi prajiti pe care ii savureaza pe plaja cu familia. Astfel, combina respectarea traditiei (mancatul de peste) cu relaxarea la soare. A devenit aproape un cliseu ca plajele australiene sa fie pline in Vinerea Mare de oameni cu pachetele de fish and chips, bucurandu-se de mini-vacanta.

Noua Zeelanda

Noua Zeelanda impartaseste multe traditii cu Australia, data fiind mostenirea britanica comuna. Si aici Hot Cross Buns sunt extrem de populari, ba chiar neozeelandezii au un clasic al lor: „Queen’s buns”, o varianta de hot cross bun fara fructe, creata in anii ‘90 pentru cei ce nu agreau coaja de portocala confiata. De Paste, brutariile Kiwi scot si inedite hot cross buns cu afine sau cu dovleac si condimente, reflectand creativitatea locala.

Mielul de Paste este si mai special in Noua Zeelanda, tara cunoscuta pentru numeroasele sale oi. Un lamb roast (friptura de miel) este deseori felul principal la masa pascala, iar neozeelandezii sustin ca mielul lor la cuptor e cel mai gustos, datorita calitatii exceptionale a carnii. Ei il servesc de obicei cu cartofi dulci (kumara) copti si legume glazurate, alaturi de gravy (sos) si sos de menta.

In plus, maorusii crestini (populatia indigena) combina Pastele cu propria traditie a gatirii la cuptorul subteran hangi. Nu e neobisnuit ca intr-o comunitate maori de Paste sa se pregateasca un hangi comunal – se sapa groapa, se incing pietrele si se gatesc sub pamant bucati de miel, porc, pui, legume si paine rewena (paine maori cu cartof fermentat), care apoi sunt impartite la toti dupa slujba de Inviere. Acest mod de a sarbatori, desi mai rar intalnit azi, subliniaza modul in care crestinismul a fost integrat in cultura locala.

La desert, Noua Zeelanda isi aduce contributia cu tortul national: Pavlova, bezeaua crocanta cu interior moale, incarcata cu frisca si fructe proaspete (capsuni, kiwi, fructul pasiunii). Pavlova este adesea desertul ales pentru masa de Paste, fiind usoara dar spectaculoasa ca aspect – un simbol perfect al sarbatorii (stralucitoare ca un nor alb, cu fructe colorate deasupra ca un curcubeu). Uneori se decoreaza pavlova de Paste cu mici oua de ciocolata sau figurine de zahar in forma de puisori, incantand copiii.

Si in Noua Zeelanda se practica vanatoarea de oua si se daruiesc cadouri de ciocolata. Ciocolata Whittaker’s (brand local indragit) lanseaza editii speciale de Paste, iar magazinele vand inclusiv oua de ciocolata umplute cu crema de kiwi sau bilby de ciocolata ca si in Australia (campania de conservare a bilby-lor a fost adoptata si aici).

Insulele Pacificului

In vastul Pacific, numeroasele insule si arhipelaguri – Fiji, Samoa, Tonga, Insulele Solomon, Vanuatu, Papua Noua Guinee si altele – au fost crestinate in secolele 19-20 de catre misionari europeni. Astfel, Pastele a fost integrat in viata lor, devenind adesea sarbatoare nationala, dar modul de celebrare pastreaza farmecul culturilor polineziene, melaneziene sau microneziene.

Un element comun acestor insule este festinul comunitar. De Paste, dupa slujba de duminica, satenii pun la cale un „luau” sau o masa comuna pe covorul de picnic, unde fiecare familie contribuie cu ce are mai bun. In Samoa sau Tonga, nucleul sarbatorii e porcul la protap – un intreg purcel de lapte fript incet la foc de lemne, uns cu sos de soia si miere, pana capata o crusta crocanta. Acesta se serveste cu taroi (taro copt), breadfruit si salata de fern (o feriga comestibila locala). Barbatii se ocupa de foc si de carne, in timp ce femeile pregatesc deserturi precum pudding de taapioca cu nuca de cocos sau faimoasa Salata Pisikoa (salata dulce cu biscuiti si fructe, populara in Samoa).

In Fiji, crestinii (majoritar metodisti) sunt foarte evlaviosi, iar Pastele e marcat de cantari si dansuri la biserica (meke). La masa de Paste, un preparat tipic este „fish suruwa”, un curry de peste cu lapte de cocos, reflectand influenta indiana in Fiji. De asemenea, se face un fel de budinca dulce numita „vakalolo”, din faina de manioc, zahar si lapte de cocos, invelita in frunze de bananier si fiarta la abur – un desert festiv prezent la nunti si Paste.

In Polinezia Franceza (Tahiti, etc.), se combina bucataria franceza cu cea locala: la unele mese de Paste poti gasi foie gras si vin alaturi de poisson cru (peste crud marinat in citrice si cocos). Dar spiritul insulelor persista – masa e intinsa sub un umbrar de palmieri, decorata cu flori tropicale, iar oamenii poarta cununi de flori la biserica.

Un obicei interesant in insulele Pacificului este „Sunrise Service” – slujba de rasarit pe plaja. In multe locuri, crestinii se aduna pe tarm inainte de zori in Duminica Pastelui, canta imnuri in timp ce soarele rasare din ocean, apoi servesc impreuna un mic dejun adus de acasa: taro copt, nuci de cocos proaspete, fructe tropicale si ceai. Este un mod de a combina frumusetea naturii (rasaritul peste Pacific) cu credinta in Inviere.

Un detaliu modern: datorita influentei globalizarii, chiar si in insule ca Tahiti sau Fiji au patruns ouale de ciocolata si iepurasii. Copiii tarilor insulare se bucura sa caute oua de plastic ascunse printre hibiscus, iar uneori costumul de iepuras ajunge adaptat – s-a vazut „iepurasul” venind pe plaja in canoe sau chiar scufundandu-se la un show acvatic (cum s-a intamplat la un resort din Bora Bora).

Incheind calatoria prin Oceania, observam ca, indiferent daca oamenii sunt sub soarele Australiei sau pe o insula mica din Pacific, spiritul Pastelui – al comunitatii, al impartirii si al celebrarii sperantei – straluceste puternic. Fie ca gustam o felie de hot cross bun cu unt topit sau un bucatica de porc la un luau pe plaja, sarbatoarea ne aminteste peste tot in lume de renastere si impreuna-bucurie.

 

In tot acest periplu culinar prin continente, ai vazut cum fiecare tara sau regiune si-a insusit sarbatoarea Pastelui si a „condimentat-o” cu propriile arome. De la cozonacii impletiti ai Europei la tocana andina cu 12 boabe, de la pestele cu ceapa al Egiptului la ma’amoul-ul Levantului si pana la gratarele de miel de la antipozi, Pastele uneste oameni diferiti prin bucuria comuna a mesei. Fiecare fel de mancare povesteste despre credinta, despre istorie si despre creativitatea cu care oamenii celebreaza viata noua. Poate data viitoare cand vei gusta un preparat traditional de Paste – oriunde te-ai afla – iti vei aminti ca, in acelasi timp, pe glob, milioane de oameni savureaza si ei retetele mostenite, rostind intr-o multitudine de limbi acelasi salut al sperantei: Hristos a inviat!. Si aceasta este, probabil, cea mai frumoasa „reteta” a Pastelui: un strop de credinta, un praf de traditie si o masa plina de dragoste, impartita cu ceilalti.

Paste Fericit!