Relatii

#asocieri psihologice #lupi si oameni #asemenari #lectii de viata

Psiholog: Familia – lupi si oameni, asocieri psihologice si lectii de viata

Lupii, stramosii cainilor la un anumit nivel, sunt una dintre cele mai cooperante specii canine. Aceasta tendinta de cooperare deriva din faptul ca fiecare subiect are nevoie de alti membri ai grupului pentru a obtine resurse si pentru a-si creste sansele de supravietuire.

In opinia cunoscutului psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI), haita functioneaza ca o unitate in care fiecare individ colaboreaza la apararea teritoriului, la vanatoare si la cresterea descendentilor. Din acest motiv, chiar daca intre lupi exista o ierarhie clara, subordonatii pot oferi ajutor dominantilor pentru a obtine toleranta sociala intr-un fel de schimb de marfuri.

„Lupii pot face pace dupa agresiune, pot consola victimele unui conflict si pot calma agresorii. Acest set de comportamente, numit si strategii post-conflict, necesita o atentie sociala fata de starea emotionala a celorlalti si capacitatea de a coordona reactiile adecvate. Si lupii adulti se joaca: se angajeaza in lupte de joc, care seamana foarte mult cu luptele reale, modulandu-si fin actiunile motrice si interpretand rapid intentiile colegilor de joaca, mentinand astfel starea de spirit jucausa non-serioasa. Toate aceste abilitati cognitive si sociale au fost un teren fertil pentru selectia artificiala operata de oameni pentru a redirectiona inclinatia de cooperare a lupilor catre relatia afectiva caine-om”, explica psihologul Laura Maria Cojocaru.

4 lucruri care ne aseamana cu lupii

Lupii sunt animale rationale cu care avem multe in comun. Lupii si oamenii sunt teritoriali, dar, spre deosebire de lupi, nevoia noastra umana de a revendica teritorii - respectiv de a avea tot mai mult, de multe ori, fara o necesitate reala - provoaca probleme. Pe de alta parte, alte aspecte comune – daca le recunoastem – pot crea legaturi mai puternice intre lupi si oameni sau, pur si simplu ne pot fi utile ca model sanatos de viata.

1. Structura familiala. “Ambele specii (om si lup) au evoluat in cadrul familial si si-au gasit puterea in grup/numar. Membrii oricarei familii sanatoase – oameni sau lupi – isi asuma roluri specifice. La fel ca parintii umani, lupii alfa iau decizii si controleaza haita in scopul binelui comun. Alti membri contribuie la supravietuirea haitei. In familiile lor, lupii se joaca, arata afectiune, isi hranesc si disciplineaza puii, isi respecta batranii si isi plang mortii”, declara specialistul.

2. Abilitatea de exprimare a emotiilor. “La fel ca oamenii, lupii au personalitati diferite: unii sunt singuratici; unii sunt indragostiti; unii sunt lideri. Posturile si expresiile lor faciale exprima bucurie si tristete, agresivitate si frica, dominatie si supunere. La oameni numim aceasta comunicare non-verbala. Adesea, animalele experimenteaza anumite emotii la care oamenii nu sunt atenti. Este uluitor modul in care un astfel de limbaj al corpului a dezvaluit durerea pe care a simtit-o o haita de lupi dupa ce a pierdut o femela de rang inferior. Animalele indurerate si-au pierdut spiritul si jocul. Nu mai urlau ca grup. In schimb, cantau singuri intr-un strigat lent jalnic. Si-au tinut capul si coada jos si au mers incet atunci cand au ajuns la locul in care un leu de munte le-a ucis tovarasul de haita. Este uimitor modul in care aceste schimbari sunt similare cu schimbarile pe care le poate experimenta o familie umana dupa pierderea unei persoane dragi”, explica Laura Maria Cojocaru.

3. Lucrul in echipa. “Nimeni nu intelege mai bine ce inseamna sa fii un jucator de echipa decat un lup. O haita de lupi care nu functioneaza impreuna ca un intreg,  este o haita care nu mananca, nu poate creste si nu va supravietui. Lupii vor face orice pentru a-si proteja perechea, familiile si pe cei dragi, inclusiv sa-si dea viata. Lupii inteleg, de asemenea, ca nu exista loc in viata ta pentru egoism atunci cand faci parte dintr-o haita, asa ca fiecare individ isi accepta pozitia in structura sociala. El intelege, de asemenea, ca regulile haitei nu sunt acolo pentru a-i ingradi stilul de viata. Sunt acolo pentru binele tuturor, inclusiv al lui, asa ca  urmeaza regulile naturale. De asemenea, el ramane loial, orice ar fi, si are incredere in membrii haitei ca vor face acelasi lucru. La fel ca oamenii, lupii sunt animale sociale care de obicei se unesc si lucreaza impreuna in grupuri. Cu toate acestea, exista si lupi singuratici care ajung separati de restul haitei. De obicei, lupii singuri sunt sortiti sa esueze. Adaptabilitatea si tenacitatea naturala a lupului il pot ajuta insa sa invete sa aiba grija de sine si sa aiba succes in mod independent. Unii lupi pot fi chiar mai potriviti la viata pe cont propriu, la fel ca unii oameni, dar cu mentiunea ca nu aceasta este menirea naturala de supravietuire si stare de bine (nici a lupului, nici a omului), ci cea de grup, haita, familie”, afirma psihologul.

4. Echilibrul dintre munca si relaxare. “Lupii au dus conceptul de echilibru munca/viata la rang de stiinta, iar oamenii ar putea beneficia foarte mult urmandu-le exemplul. Spre deosebire de lupi, noi, oamenii, se pare ca ne mandrim sa ne ”ingropam” de bunavoie in munca si cat mai multe responsabilitati asumate (in perioada actuala este la ordinea zilei sindromul burnout). Ne distrugem sanatatea, ne distrugem starea de bine si ignoram relatiile de neinlocuit pana cand acestea se destrama si mor. Apoi stam, ne compatimim si ne intrebam ce s-a intamplat. Putem invata (reaminti) de la lupi atitudini ca: stabilirea clara a responsabilitatilor in ”haita”, respect pentru locul si fiinta fiecarui membru al ”haitei”, cresterea prin fapte concrete a increderii, acceptare a ceea ce este, rabdare, echilibru in asumarea obiectivelor si actiunilor, prioritizare, eficientizare, timp de joaca/relaxare, ascultarea instinctului natural care ne spune ce ni se potriveste si unde sa punem stop cand este cazul”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, presedinte si fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistica Somato-Integrativa (INLPSI).

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele

Expertul Acasa.ro, psiholog Elena Done: Identitatea de sine

Experti Familie & Relatii

Expertul Acasa.ro, psiholog Daniela Nicoleta Dumitrescu: 10 ani in plus sau 10 ani cu plusuri?

Experti Familie & Relatii

Expertul Acasa.ro, psiholog Daniela Nicoleta Dumitrescu: Copiii nu trebuie sa fie atenti, copiii trebuie sa fie curiosi!

Experti Familie & Relatii

Sfatul expertului