Prospect Ivemend, pulbere pentru solutie perfuzabila
Ce este Ivemend si pentru ce se utilizeaza
Indicatii
Prevenirea gretei si varsaturilor acute si tardive asociate chimioterapiei anticanceroase pe baza de cisplatina, cu potential emetogen mare, la adulti. Prevenirea gretei si varsaturilor asociate chimioterapiei anticanceroase cu potential emetogen moderat la adulti. IVEMEND 150 mg se administreaza in cadrul unui tratament asociat.
Mod de administrare
Doze Doza recomandata este de 150 mg administrata sub forma unei perfuzii pe durata a 20-30 minute, in Ziua 1, initiata cu aproximativ 30 minute inaintea chimioterapiei. IVEMEND trebuie administrat in asociere cu un corticosteroid si un antagonist 5-HT3 dupa cum este specificat in tabelele de mai jos. Urmatoarele scheme terapeutice sunt recomandate pentru prevenirea gretei si varsaturilor asociate chimioterapiei anticanceroase cu potential emetogen. Schema chimioterapica cu potential emetogen mare IVEMEND Ziua 1: 150 mg intravenos Ziua 2: fara Ziua 3: fara Ziua 4: fara.
Dexametazona Ziua 1: 12 mg oral Ziua 2: 8 mg oral Ziua 3: 8 mg oral de doua ori pe zi Ziua 4: 8 mg oral de doua ori pe zi.
Antagonisti ai receptorilor 5-HT3 Ziua 1: Doza standard de antagonisti ai receptorilor 5-HT3. A se vedea informatiile despre medicament pentru antagonistul receptorilor 5-HT3 selectat, pentru informatii corespunzatoare privind dozarea. Ziua 2: fara Ziua 3: fara Ziua 4: fara.
Dexametazona trebuie administrata cu 30 minute inainte de chimioterapie in Ziua 1 si dimineata in Zilele 2 pana la 4. Dexametazona trebuie administrata si seara in Zilele 3 si 4. Doza de dexametazona este responsabila de interactiunile cu substanta activa.
Schema chimioterapica cu potential emetogen moderat Ziua 1 IVEMEND - 150 mg intravenos Dexametazona - 12 mg oral Antagonisti ai receptorilor 5-HT3 - Doza standard de antagonisti ai receptorilor 5-HT3. A se vedea informatiile despre medicament pentru antagonistul receptorilor 5-HT3 selectat, pentru informatii corespunzatoare privind dozarea
Dexametazona trebuie administrata in Ziua 1, cu 30 minute inainte de chimioterapie. Doza de dexametazona este responsabila de interactiunile cu substanta activa. Datele referitoare la eficacitate in asociere cu alti corticosteroizi si antagonisti ai receptorilor 5-HT3 sunt limitate.
Consultati Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru medicamentele antagonisti ai receptorilor 5-HT3 administrate in asociere.
Grupe speciale de pacienti Varstnici (⥠65 ani) Nu este necesara ajustarea dozei la varstnici.
Sex Nu este necesara ajustarea dozei in functie de sex.
Insuficienta renala Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta renala sau la pacientii cu afectiuni renale in stadiu terminal care fac hemodializa.
Insuficienta hepatica Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii cu insuficienta hepatica usoara. Datele referitoare la pacientii cu insuficienta hepatica moderata sunt limitate, iar pentru pacientii cu insuficienta hepatica severa nu exista date.
Copii si adolescenti Siguranta si eficacitatea administrarii IVEMEND la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani nu au fost inca stabilite.
Mod de administrare IVEMEND 150 mg trebuie administrat intravenos si nu trebuie administrat pe cale intramusculara sau subcutanata. Administrarea intravenoasa se realizeaza, de preferat, printr-o perfuzie intravenoasa continua, pe durata a 20-30 minute. Nu administrati IVEMEND sub forma unei injectii in bolus sau a unei solutii nediluate.
Atentionari si precautii
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la polisorbat 80 sau la oricare dintre ceilalti excipienti. Administrarea in asociere cu pimozida, terfenadina, astemizol sau cisaprida.
Precautii
Pacienti cu insuficienta hepatica moderata pana la severa Exista informatii limitate referitoare la pacientii cu insuficienta hepatica moderata, iar pentru pacientii cu insuficienta hepatica severa nu exista date. IVEMEND trebuie utilizat cu precautie la acesti pacienti. IVEMEND trebuie utilizat cu precautie la pacientii carora li se administreaza concomitent substante active care sunt metabolizate in principal pe calea CYP3A4 si au un indice terapeutic mic, cum sunt ciclosporina, tacrolimus, sirolimus, everolimus, alfentanil, derivati ai alcaloizilor din ergot, fentanil si chinidina. In plus, sunt necesare precautii speciale la administrarea concomitenta cu irinotecan, deoarece asocierea poate determina o toxicitate crescuta.
Administrarea in asociere cu warfarina (un substrat CYP2C9) La pacientii aflati in cursul unui tratament cronic cu warfarina, raportul international normalizat (INR) trebuie atent monitorizat timp de 14 zile dupa utilizarea fosaprepitantului.
Administrarea in asociere cu contraceptive hormonale Eficacitatea contraceptivelor hormonale poate fi redusa pe durata administrarii fosaprepitantului si timp de 28 zile dupa aceea. Pe durata tratamentului cu fosaprepitant si timp de 2 luni dupa administrarea de fosaprepitant trebuie utilizate metode contraceptive alternative non hormonale suplimentare.
Reactii de hipersensibilitate In timpul perfuzarii fosaprepitantului sau imediat dupa aceea, au aparut reactii de hipersensibilitate imediata, incluzand hiperemie cutanata tranzitorie, eritem dispnee si anafilaxie/soc anafilactic. Aceste reactii de hipersensibilitate au raspuns in general la oprirea perfuzarii si administrarea tratamentului adecvat. Nu este recomandata reluarea perfuzarii la pacientii care prezinta reactii de hipersensibilitate. Administrare si reactii la nivelul locului de perfuzare IVEMEND nu trebuie administrat sub forma unei injectii in bolus, ci trebuie intotdeauna diluat si administrat sub forma unei perfuzii intravenoase cu viteza mica. IVEMEND nu trebuie administrat intramuscular sau subcutanat. La doze mai mari au fost observate tromboze usoare la locul de injectare. Daca apar semne sau simptome de iritatie locala, injectarea sau perfuzarea trebuie intrerupte si reluate intr-o alta vena.
Interactiuni medicamentoase
La administrarea intravenoasa, fosaprepitantul este transformat rapid in aprepitant. Interactiunile cu alte medicamente dupa administrarea intravenoasa de fosaprepitant apar cel mai probabil cu substante active care interactioneaza cu aprepitantul administrat oral. Urmatoarele informatii au fost obtinute din datele existente pentru aprepitant oral si din studii clinice efectuate cu fosaprepitant administrat in asociere cu dexametazona, midazolam sau diltiazem.
Fosaprepitant 150 mg, administrat in doza unica, este un inhibitor slab al CYP3A4. Fosaprepitantul nu pare sa interactioneze cu transportorul glicoproteinei P, fapt demonstrat de absenta interactiunii aprepitantului oral cu digoxina. Se anticipeaza ca fosaprepitantul va determina o inductie mai mica sau egala a CYP2C9, CYP3A4 si a glucuronoconjugarii fata de cea determinata de administrarea de aprepitant oral. Lipsesc date cu privire la efectele asupra CYP2C8 si CYP2C19.
Efectul fosaprepitantului asupra farmacocineticii altor substante active
Inhibarea CYP3A4 Fiind un inhibitor slab al activitatii CYP3A4, fosaprepitantul 150 mg doza unica poate determina o crestere tranzitorie a concentratiilor plasmatice ale substantelor active administrate in asociere care sunt metabolizate pe calea CYP3A4. Expunerea totala pentru substraturile CYP3A4 poate creste pana la de 2 ori in Zilele 1 si 2 dupa administrarea in asociere cu o doza unica de fosaprepitant 150 mg. Fosaprepitantul nu trebuie administrat concomitent cu pimozida, terfenadina, astemizol sau cisaprida. Inhibarea CYP3A4 de catre fosaprepitant poate determina cresterea concentratiilor plasmatice ale acestor substante active, cu posibila aparitie a unor reactii adverse grave sau care pot pune viata in pericol. Se recomanda prudenta la administrarea concomitenta a fosaprepitantului cu substante active care sunt metabolizate in principal pe calea CYP3A4 si au un indice terapeutic mic, cum ar fi ciclosporina, tacrolimus, sirolimus, everolimus, alfentanil, diergotamina, ergotamina, fentanil si chinidina.
Corticosteroizi Dexametazona: Doza orala de dexametazona in Zilele 1 si 2 trebuie redusa cu aproximativ 50 % in cazul administrarii in asociere cu fosaprepitant 150 mg in Ziua 1 pentru a atinge expuneri ale dexametazonei similare celor obtinute cand se administreaza fara fosaprepitant 150 mg. Fosaprepitant 150 mg administrat ca doza unica intravenoasa in Ziua 1 a crescut ASC0-24ore a dexametazonei, un substrat al CYP3A4, cu 100 % in Ziua 1, 86 % in Ziua 2 si 18 % in Ziua 3, cand dexametazona a fost administrata in asociere ca doza unica orala de 8 mg in Zilele 1, 2 si 3.
Medicamente chimioterapice Nu au fost efectuate studii de interactiune cu fosaprepitant 150 mg si medicamente chimioterapice; cu toate acestea, pe baza studiilor cu aprepitant oral si docetaxel si vinorelbina, nu este de asteptat ca IVEMEND 150 mg sa prezinte o interactiune relevanta clinic cu docetaxel si vinorelbina administrate intravenos. Nu poate fi exclusa o interactiune cu medicamentele chimioterapice administrate oral, metabolizate in principal sau partial de catre CYP3A4 (de exemplu etopozida, vinorelbina). La pacientii carora li se administreaza medicamente metabolizate in principal sau partial de catre CYP3A4 se recomanda precautie si monitorizare suplimentara. Dupa punerea pe piata, in timpul administrarii concomitente de aprepitant cu ifosfamida, au fost raportate evenimente de neurotoxicitate, o posibila reactie adversa a ifosfamidei.
Medicamente imunosupresoare In urma unei doze unice de fosaprepitant 150 mg, este de asteptat o crestere tranzitorie moderata posibil timp de doua zile urmata de o scadere usoara a expunerii imunosupresoarelor metabolizate pe calea CYP3A4 (de exemplu ciclosporina, tacrolimus, everolimus si sirolimus). Datorita duratei scurte a expunerii crescute, nu este recomandata scaderea dozei de imunosupresor pe baza monitorizarii dozei terapeutice in ziua administrarii si in ziua urmatoare administrarii IVEMEND.
Midazolam Fosaprepitant 150 mg administrat in doza unica intravenoasa in Ziua 1 a crescut ASC0-â a midazolamului cu 77 % in Ziua 1 si nu a avut niciun efect in Ziua 4 cand midazolamul a fost administrat in asociere ca doza unica orala de 2 mg in Ziua 1 si 4. Fosaprepitant 150 mg administrat ca doza unica in Ziua 1 este un inhibitor slab al CYP3A4 fara nicio dovada de inhibare sau inductie a CYP3A4 observata in Ziua 4.
Trebuie luate in considerare posibilele efecte de crestere a concentratiilor plasmatice de midazolam sau alte benzodiazepine metabolizate pe calea CYP3A4 (alprazolam, triazolam) cand aceste medicamente sunt administrate in asociere cu IVEMEND.
Diltiazem Nu au fost efectuate studii de interactiune cu fosaprepitant 150 mg si diltiazem; cu toate acestea, urmatorul studiu cu 100 mg fosaprepitant trebuie luat in considerare la utilizarea IVEMEND 150 mg cu diltiazem. La pacienti cu hipertensiune arteriala usoara pana la moderata, perfuzarea a 100 mg fosaprepitant timp de 15 minute impreuna cu administrarea diltiazemului 120 mg de 3 ori pe zi a determinat o crestere a ASC a diltiazemului de 1,4 ori si o scadere mica, dar importanta din punct de vedere clinic, a presiunii sanguine, fara sa determine insa o modificare a frecventei cardiace sau a intervalului PR importante din punct de vedere clinic.
Inductie In studiul de interactiune cu midazolam, doza unica de fosaprepitant 150 mg nu a indus CYP3A4 in Zilele 1 si 4. Se anticipeaza ca IVEMEND va determina o inductie mai mica sau egala a CYP2C9, CYP3A4 si a glucuronoconjugarii fata de cea determinata de administrarea unei scheme terapeutice de 3 zile cu aprepitant oral, pentru care a fost observata o inductie tranzitorie cu efectul maxim atins la 6-8 zile dupa prima doza de aprepitant. Schema terapeutica de 3 zile cu aprepitant oral a avut ca rezultat o reducere cu aproape 30-35 % a ASC a substraturilor CYP2C9 si o reducere de pana la 64 % a concentratiilor minime de etinilestradiol. Nu sunt disponibile date referitoare la efectele asupra CYP2C8 si CYP2C19. Se recomanda precautie atunci cand warfarina, acenocumarolul, tolbutamida, fenitoina sau alte substante active cunoscute a fi metabolizate pe calea CYP2C9 sunt administrate impreuna cu IVEMEND.
Warfarina La pacienti aflati in tratament cronic cu warfarina, timpul de protrombina (INR) trebuie monitorizat cu atentie in timpul tratamentului si timp de 14 zile dupa utilizarea IVEMEND pentru prevenirea gretei si varsaturilor induse de chimioterapie.
Contraceptive hormonale Eficacitatea contraceptivelor hormonale poate fi redusa in timpul administrarii fosaprepitantului si timp de 28 zile dupa aceea. Pe durata tratamentului cu fosaprepitant si timp de 2 luni dupa utilizarea de fosaprepitant, trebuie utilizate metode contraceptive alternative non hormonale suplimentare.
Antagonisti 5-HT3 Nu au fost efectuate studii de interactiune cu fosaprepitant 150 mg si antagonisti 5-HT3; cu toate acestea in studiile clinice privind interactiunea, schema terapeutica pe baza de aprepitant oral nu a prezentat efecte importante din punct de vedere clinic asupra farmacocineticii ondansetronului, granisetronului sau hidrodolasetronului (metabolitul activ al dolasetronului). Prin urmare, nu exista dovezi de interactiune la utilizarea IVEMEND 150 mg impreuna cu antagonisti 5-HT3
Efectul altor medicamente asupra farmacocineticii aprepitantului rezultat din administrarea de fosaprepitant 150 mg Administrarea concomitenta de fosaprepitant cu substante active care inhiba activitatea CYP3A4 (de exemplu ketoconazol, itraconazol, voriconazol, posaconazol, claritromicina, telitromicina, nefazodona si inhibitori de proteaza) trebuie efectuata cu prudenta, deoarece este de asteptat ca asocierea sa determine cresterea de mai multe ori a concentratiilor plasmatice de aprepitant. Ketoconazolul a crescut de aproape 3 ori timpul de injumatatire plasmatica terminal al aprepitantului oral.
Trebuie evitata administrarea concomitenta a fosaprepitantului cu substante active puternic inductoare ale activitatii CYP3A4 (de exemplu rifampicina, fenitoina, carbamazepina, fenobarbital), deoarece asocierea poate determina reducerea concentratiilor plasmatice de aprepitant, cu posibila reducere a eficacitatii. Nu este recomandata administrarea concomitenta de fosaprepitant cu preparate din plante continand sunatoare (Hypericum perforatum). Rifampicina a scazut cu 68 % timpul mediu de injumatatire plasmatica al aprepitantului oral.
Diltiazem Nu au fost efectuate studii de interactiune cu fosaprepitant 150 mg si diltiazem; cu toate acestea, urmatorul studiu cu 100 mg fosaprepitant trebuie luat in considerare la utilizarea IVEMEND 150 mg cu diltiazem. Perfuzarea a 100 mg fosaprepitant timp de 15 minute impreuna cu administrarea diltiazemului 120 mg de 3 ori pe zi a determinat o crestere a ASC a aprepitantului de 1,5 ori. Acest efect nu a fost considerat important din punct de vedere clinic.
Sarcina si alaptarea
Contraceptia la barbati si femei Eficacitatea contraceptivelor hormonale poate fi redusa pe perioada administrarii si timp de 28 zile dupa administrarea fosaprepitantului. Trebuie folosite metode contraceptive alternative non hormonale de rezerva in timpul tratamentului cu fosaprepitant si timp de 2 luni dupa ultima doza de aprepitant.
Sarcina Nu sunt disponibile date clinice privind expunerea gravidelor la fosaprepitant si aprepitant. Nu s-a stabilit complet potentialul toxicitatilor fosaprepitantului si aprepitantului asupra functiei de reproducere, deoarece in studiile la animale nu au putut fi atinse nivele de expunere superioare celor ale expunerii umane la doza terapeutica. Aceste studii nu au evidentiat efecte nocive directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltarii embrionare/fetale, parturitiei sau dezvoltarii postnatale. Nu se cunosc efectele potentiale ale modificarilor in reglarea neurokininei asupra functiei de reproducere. IVEMEND nu trebuie administrat in timpul sarcinii decat daca este absolut necesar.
Alaptarea Dupa administrarea intravenoasa de fosaprepitant, ca si dupa administrarea orala de aprepitant, aprepitantul este excretat in laptele femelelor de sobolani. Nu se cunoaste daca aprepitantul este excretat in laptele uman. De aceea, alaptarea nu este recomandata in timpul tratamentului cu IVEMEND.
Fertilitatea Nu s-a stabilit in mod cert potentialul fosaprepitantului si aprepitantului de a afecta fertilitatea, deoarece in studiile la animale nu au putut fi atinse nivele de expunere superioare celor ale expunerii umane la doza terapeutica. Aceste studii de fertilitate nu au evidentiat efecte nocive directe sau indirecte asupra capacitatii de reproducere, fertilitatii, dezvoltarii embrionare/fetale sau numarului si motilitatii spermatozoizilor.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor
IVEMEND poate avea o influenta minora asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje. Dupa utilizarea IVEMEND pot sa apara ameteala si fatigabilitate.
Reactii adverse posibile
Rezumatul profilului de siguranta In studiile clinice, diverse formulari farmaceutice care contin fosaprepitant au fost administrate unui numar total de 2687 adulti, incluzand 371 subiecti sanatosi si 2084 pacienti cu greata si varsaturi induse de chimioterapie (GVIC). Deoarece fosaprepitantul este transformat in aprepitant, acele reactii adverse asociate cu administrarea aprepitantului sunt asteptate sa apara si la administrarea fosaprepitantului. Profilul de siguranta al aprepitantului a fost evaluat la aproximativ 6500 persoane.
Aprepitant oral Cele mai frecvente reactii adverse raportate cu o incidenta mai mare la adultii tratati cu o schema terapeutica pe baza de aprepitant, comparativ cu cei carora li s-a administrat terapie standard, in cursul chimioterapiei cu potential emetogen crescut (CPEC), au fost: sughit (4,6 % fata de 2,9 %), cresterea alanin aminotransferazei (ALAT) (2,8 % fata de 1,1 %), dispepsie (2,6 % fata de 2,0 %), constipatie (2,4 % fata de 2,0 %), cefalee (2,0 % fata de 1,8 %) si scaderea apetitului (2,0 % fata de 0,5 %). Cea mai frecventa reactie adversa raportata cu o incidenta mai mare la pacientii tratati cu o schema terapeutica pe baza de aprepitant, comparativ cu cei carora li s-a administrat tratament standard, in cursul chimioterapiei cu potential emetogen moderat (CPEM) a fost fatigabilitatea (1,4 % fata de 0,9 %).
Lista reactiilor adverse in format tabelar - aprepitant Urmatoarele reactii adverse au fost observate intr-o analiza cumulativa a studiilor la adulti CPEC si CPEM cu o incidenta mai mare la aprepitant oral decat la terapia standard sau in utilizarea dupa punerea pe piata:
Frecventele sunt definite astfel: foarte frecvente (>1/10); frecvente (> 1/100 si < 1/10); mai putin frecvente (> 1/1000 si < 1/100); rare (> 1/10000 si < 1/1000) si foarte rare (< 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Infectii si infestari Rare: candidoza, infectie stafilococica.
Tulburari hematologice si limfatice Mai putin frecvente: neutropenie febrila, anemie.
Tulburari ale sistemului imunitar Mai putin frecvente: Reactii de hipersensibilitate incluzand reactiile anafilactice.
Tulburari metabolice si de nutritie Frecvente: scaderea apetitului Rare: polidipsie.
Tulburari psihice Mai putin frecvente: anxietate Rare: dezorientare, dispozitie euforica.
Tulburari ale sistemului nervos Frecvente: cefalee Mai putin frecvente: ameteala, somnolenta Rare: tulburare cognitiva, letargie, disgeuzie.
Tulburari oculare Rare: conjunctivita.
Tulburari acustice si vestibulare Rare: tinitus.
Tulburari cardiace Mai putin frecvente: palpitatii Rare: bradicardie, tulburari cardiovasculare.
Tulburari vasculare Mai putin frecvente: bufeuri.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale Frecvente: sughit Rare: durere orofaringiana, stranut, tuse, cresterea secretiilor nazale, iritatie faringiana.
Tulburari gastro-intestinale Frecvente: constipatie, dispepsie frecvente. Mai putin frecvente: eructatie, greata*, varsaturi*, boala de reflux gastro-esofagian, durere abdominala, xerostomie, flatulenta Rare: ulcer duodenal perforat, stomatita, distensie abdominala, materii fecale tari, colita neutropenica.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Mai putin frecvente: eruptii cutanate tranzitorii, acnee Rare: fotosensibilitate, hiperhidroza, seboree, leziuni cutanate, eruptii cutanate tranzitorii pruriginoase, sindrom Stevens-Johnson/necroliza epidermica toxica Cu frecventa necunoscuta: prurit, urticarie.
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv Rare: slabiciune musculara, spasme musculare.
Tulburari renale si ale cailor urinare Mai putin frecvente: disurie Rare: polakiurie.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Frecvente: fatigabilitate frecvente Mai putin frecvente: astenie, stare de rau general mai putin frecvente Rare: edeme, disconfort toracic, tulburari de mers rare.
Investigatii diagnostice Frecvente: cresterea concentratiilor ALT frecvente Mai putin frcvente: cresterea concentratiilor AST, cresterea concentratiilor fosfatazei alcaline Rare: hematurie pozitiva, hiponatremie, scadere ponderala, scaderea numarului de neutrofile, glicozurie, cresterea debitului urinar.
*Greata si varsaturile au reprezentat parametrii de eficacitate in primele 5 zile ale tratamentului post-chimioterapic si au fost raportate ca reactii adverse numai dupa aceea.
Descrierea reactiilor adverse selectate Profilurile reactiilor adverse pentru extensia Multiple-Cycle (cicluri multiple) din studiile la adulti CPEC si CPEM de pana la 6 cicluri suplimentare de chimioterapie au fost, in general, similare cu cele observate in Ciclul 1.
Intr-un studiu clinic suplimentar controlat cu comparator activ, la 1169 pacienti adulti carora li s-a adminstrat aprepitant si CPEC, profilul reactiilor adverse a fost, in general, similar celui observat in alte studii CPEC cu aprepitant.
Reactii adverse suplimentare au fost observate la pacientii adulti tratati cu aprepitant pentru greata si varsaturile postoperatorii (GVPO) si cu o incidenta mai mare decat cu ondasetron: dureri in etajul abdominal superior, zgomote intestinale anormale, constipatie*, disartrie, dispnee, hipoestezie, insomnie, mioza, greata, perturbari senzoriale, disconfort gastric, subileus*, acuitate vizuala redusa, wheezing.
*Raportat la pacientii care utilizeaza o doza mai mare de aprepitant. Fosaprepitant
Intr-un studiu clinic controlat cu comparator activ la pacientii adulti carora li s-a adminstrat CPEC, siguranta a fost evaluata la 1143 pacienti care au urmat schema terapeutica de 1 zi cu IVEMEND 150 mg comparativ cu 1169 pacienti care au urmat schema terapeutica de 3 zile cu aprepitant. in plus, intr-un studiu clinic placebo-controlat efectuat la pacientii adulti carora li s-a administrat CPEM, siguranta a fost evaluata la 504 pacienti carora li s-a administrat o singura doza de IVEMEND 150 mg comparativ cu 497 pacienti care au urmat schema terapeutica de control. Profilul de siguranta a fost, in general, similar celui observat in tabelul de mai sus pentru aprepitant. Lista reactiilor adverse in format tabelar - fosaprepitant Urmatoarele reactii adverse au fost raportate la pacienti adulti carora li s-a adminstrat fosaprepitant in studii clinice sau dupa punerea pe piata si nu au fost raportate la aprepitant dupa cum s-a descris mai sus:
Frecventele sunt definite astfel: foarte frecvente (> 1/10); frecvente (> 1/100 si < 1/10); mai putin frecvente (> 1/1000 si < 1/100); rare (> 1/10000 si < 1/1000) si foarte rare (< 1/10000), cu frecventa necunoscuta (care nu poate fi estimata din datele disponibile).
Tulburari vasculare Mai putin frecvente: hiperemie cutanata tranzitorie, tromboflebita (predominant, tromboflebita la locul perfuzarii).
Tulburari cutanate si ale tesutului subcutanat Mai putin frecvente: eritem.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Mai putin frecvente: eritem la locul perfuzarii, durere la locul perfuzarii,prurit la locul perfuzarii Rare: induratie la locul perfuzarii rare Cu frecventa necunoscuta: reactii de hipersensibilitate imediata, incluzand hiperemie cutanata tranzitorie, eritem, dispnee, reactii anafilactice/soc anafilactic.
Investigatii diagnostice Frecvente: cresterea tensiunii arteriale Mai putin frecvente Este importanta raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Supradozaj
In cazul unui supradozaj trebuie intrerupta administrarea fosaprepitantului si trebuie efectuate tratament general de sustinere a functiilor vitale si monitorizare. Datorita actiunii antiemetice a aprepitantului, este posibil ca emeza indusa de medicamente sa nu fie eficienta in aceste cazuri. Aprepitantul nu poate fi indepartat prin hemodializa.
Fiecare flacon contine fosaprepitant dimeglumina echivalent cu fosaprepitant 150 mg, care corespunde la aprepitant 130,5 mg. Dupa reconstituire si diluare, 1 ml solutie contine fosaprepitant 1 mg (1 mg/ml).
Ambalaj
Pulbere pentru solutie perfuzabila. Pulbere amorfa alba pana la aproape alba.