Prospect Firmagon
Ce este Firmagon si pentru ce se utilizeaza
Indicatii
FIRMAGON este un antagonist al hormonului eliberator de gonadotrofina (GnRH) indicat pentru tratamentul pacientilor adulti de sex masculin cu cancer de prostata hormono-dependent in stadiu avansat.
Mod de administrare
Doze Doza initiala Doza de intretinere â administrare lunara 240 mg administrate ca doua injectii subcutanate consecutive de 120 mg fiecare 80 mg administrate intr-o singura injectie subcutanata Prima doza de intretinere trebuie administrata la o luna dupa doza initiala. Efectul terapeutic al degarelix trebuie monitorizat prin intermediul parametrilor clinici si al valorii serice a antigenului specific prostatic (PSA). Studii clinice au aratat ca supresia producerii de testosteron (T) apare imediat dupa administrarea primei doze, la 96% din pacienti concentratiile serice de testosteron corespund cu castrarea medicala (Tâ¤0,5 ng/ml) dupa trei zile si la 100% din pacienti dupa o luna. Tratamentul pe termen lung pana la un an cu doze de intretinere arata ca la 97% din pacienti concentratia testosteronului se pastreaza scazuta (Tâ¤0,5 ng/ml).
In cazul in care raspunsul clinic al pacientului la tratament nu este optim, trebuie confirmat daca valoarea testosteronului din ser ramane suficient de scazuta. Deoarece degarelix nu induce o crestere brusca a concentratiilor de testosteron, nu este necesara administrarea unui antiandrogen ca protectie impotriva cresterii bruste a concentratiilor de testosteron la initierea tratamentului.
Grupuri speciale
Varstnici, pacienti cu insuficienta hepatica sau renala: Nu este necesara ajustarea dozei in cazul pacientilor varstnici sau al pacientilor cu afectare usoara sau moderata a functiei hepatice sau renale. Nu s-au efectuat studii la pacienti cu insuficienta hepatica sau renala severa, si prin urmare se recomanda prudenta in administrarea tratamentului la acesti pacienti.
Copii si adolescenti Nu exista nicio utilizare relevanta a FIRMAGON la copii si adolescenti in tratamentul pacientilor adulti de sex masculin cu cancer de prostata hormono-dependent in stadiu avansat.
Mod de administrare FIRMAGON trebuie reconstituit inaintea administrarii. FIRMAGON este indicat NUMAI pentru administrare subcutanata, a nu se administra intravenos. Administrarea intramusculara nu este recomandata, deoarece nu a fost studiata. FIRMAGON se administreaza ca injectie subcutanata (s.c.) in regiunea abdominala. Locul injectarii trebuie sa varieze periodic. Injectiile trebuie administrate in zone unde pacientul nu va fi expus la presiune (de exemplu, nu in zona cordonului sau curelei si nu in zona coastelor).
Atentionari si precautii
Contraindicatii
Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipienti.
Precautii
Efectul asupra intervalului QT/QTc Tratamentul de privare de androgeni pe termen lung poate prelungi intervalul QT. in studiul de confirmare in care FIRMAGON a fost comparat cu leuprorelina, au fost efectuate electrocardiograme (ECG) periodice (lunare); ambele terapii au evidentiat intervale QT/QTc mai mari de 450 msec la aproximativ 20% dintre pacienti, respectiv, 500 msec la 1% si 2% dintre pacientii sub tratament cu degarelix, respectiv leuprorelina.
FIRMAGON nu a fost studiat la pacienti cu istoric de interval QT corectat peste 450 msec, la pacienti cu istoric de sau factori de risc pentru torsada varfurilor, la pacienti sub tratament concomitent cu medicamente care pot prelungi intervalul QT. De aceea, raportul beneficiu/risc al FIRMAGON trebuie evaluat temeinic la aceste categorii de pacienti.
Un studiu amanuntit asupra intervalului QT a aratat ca degarelix nu are efect intrinsec asupra intervalului QT/QTc.
Insuficienta hepatica Pacientii cu tulburari hepatice cunoscute sau suspectate nu au fost inclusi in studiile clinice pe termen lung cu degarelix. Cresterea tranzitorie si usoara a ALT si AST a fost observata, aceasta nefiind insotita de o crestere a bilirubinei sau de intensificarea simptomelor clinice. Se recomanda monitorizarea functiei hepatice in timpul tratamentului la pacientii cu afectiuni hepatice cunoscute sau suspectate. Profilul farmacocinetic al degarelix a fost investigat dupa administrarea intravenoasa a unei doze unice la subiecti cu insuficienta hepatica usoara pana la moderata.
Insuficienta renala Degarelix nu a fost studiat la pacienti cu insuficienta renala severa si de aceea se impune precautie in astfel de situatii.
Hipersensibilitate Degarelix nu a fost studiat la pacienti cu istoric de astm bronsic sever netratat, reactii anafilactice sau urticarie severa sau edem angioneurotic. Modificari ale densitatii osoase In literatura medicala de specialitate, s-au raportat cazuri de scadere a densitatii osoase la barbati cu orhidectomie sau care au fost tratati cu un agonist de GnRH. Se poate anticipa ca perioade lungi de supresie a producerii de testosteron la barbati vor avea efecte asupra densitatii osoase. Densitatea osoasa nu a fost masurata in timpul tratamentului cu degarelix.
Toleranta la glucoza S-a observat o reducere a tolerantei la glucoza la barbatii cu orhidectomie sau la cei care au fost tratati cu un agonist GnRH. Se poate produce aparitia sau agravarea diabetului zaharat; de aceea, la pacientii cu diabet zaharat este nevoie de monitorizarea mai frecventa a glicemiei atunci cand li se administreaza terapia de privare androgenica. Nu a fost studiat efectul degarelix asupra nivelelor de insulina sau glucoza.
Afectiuni cardiovasculare In literatura medicala au fost raportate afectiuni cardiovasculare cum sunt accidentul vascular cerebral si infarctul miocardic la pacienti aflati in tratament de privare androgenica. De aceea, trebuie luati in considerare toti factorii de risc cardiovascular.
Interactiuni medicamentoase
Nu s-au efectuat studii specifice privind interactiunile cu alte medicamente. Deoarece tratamentul de privare de androgeni poate prelungi intervalul QTc, trebuie evaluata cu atentie folosirea concomitenta a degarelix cu medicamente care prelungesc intervalul QTc sau medicamente capabile sa induca torsada varfurilor, cum sunt antiaritmicele din clasa IA (de exemplu, chinidina, disopiramida) sau clasa III (de exemplu, amiodarona, sotalol, dofetilida, ibutilida), metadona, moxifloxacina, antipsihotice etc.
Degarelix nu reprezinta un substrat pentru sistemul CYP450 la om si nu s-a dovedit in vitro ca induce sau inhiba in mare masura CYP1A2, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19, CYP2D6, CYP2E1 sau CYP3A4/5. De aceea, este putin probabila aparitia unor interactiuni farmacocinetice intre medicamente, semnificative din punct de vedere clinic, in metabolizarea legata de aceste izoenzime.
Sarcina si alaptarea
Nu exista indicatii relevante privind utilizarea FIRMAGON la femei.
Fertilitatea FIRMAGON poate inhiba fertilitatea la barbati atat timp cat productia de testosteron este suprimata.
Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor
FIRMAGON nu are nicio influenta sau are influenta neglijabila asupra capacitatii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Cu toate acestea, oboseala si ameteala sunt reactii adverse frecvente care pot influenta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.
Reactii adverse posibile
Rezumatul profilului de siguranta Reactiile adverse cel mai frecvent observate in timpul terapiei cu degarelix in studiul clinic de confirmare de faza III (N=409) s-au datorat efectelor fiziologice asteptate din cauza supresiei producerii de testosteron, incluzand bufeuri si crestere in greutate (raportate la 25%, respectiv, 7% din pacientii care au beneficiat de tratament timp de un an) sau reactii adverse la locul injectarii. A fost raportata aparitia tranzitorie a frisoanelor, febrei sau a simptomelor asemanatoare starilor gripale la cateva ore dupa administrare (la 3%, 2%, respectiv, 1% din pacienti).
Reactiile adverse raportate la locul injectarii au fost in principal durere si eritem, raportate la 28%, respectiv, 17% din pacienti; mai putin frecvent au fost raportate: edem (6%), induratie (4%) si noduli (3%). Aceste evenimente au aparut in special la administrarea dozei initiale, in timp ce pe parcursul tratamentului de intretinere cu doza de 80 mg, frecventa aparitiei acestor evenimente la 100 de injectii a fost: 3 pentru durere si <1 pentru eritem, edem, noduli si induratie. Evenimentele adverse raportate au fost in majoritate tranzitorii, de intensitate usoara pana la moderata si au dus in foarte putine cazuri la intreruperi ale tratamentului (<1%). Reactiile adverse grave la locul injectarii, cum sunt: infectie la locul injectarii, abces la locul injectarii sau necroza la locul injectarii, care ar putea necesita tratament chirurgical/drenaj, au fost raportate foarte rar.
Frecventa reactiilor adverse enumerate mai jos este descrisa folosind urmatoarea conventie: foarte frecvente (⥠1/10); frecvente (⥠1/100 si < 1/10); mai putin frecvente (⥠1/1000 si < 1/100), rare (⥠1/10000 si <1/1000) si foarte rare (<1/10000). In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.
Tabelul 1: Frecventa reactiilor adverse la medicament raportata la 1259 pacienti tratati pentru un total de 1781 pacient-ani (studii de faza II si III) si din rapoartele post-autorizare
Tulburari hematologice si limfatice Frecvente: Anemie* Rare: Febra neutropenica.
Tulburari ale sistemului imunitar Mai putin frecvente: Hipersensibilitate Rare: Reactii anafilactice.
Tulburari metabolice si de nutritie Frecvente: Crestere in greutate* Mai putin frecvente: Hiperglicemie/Diabet zaharat, cresterea colesterolului, scadere in greutate, scaderea apetitului alimentar, modificari ale calciului plasmatic.
Tulburari psihice Frecvente: Insomnie Mai putin frecvente: Depresie, scaderea libidoului*.
Tulburari ale sistemului nervos Frecvente: Ameteala, cefalee Mai putin frecvente: Afectare mentala, hipoestezie.
Tulburari oculare Mai putin frecvente: Vedere incetosata.
Tulburari cardiace Aritmie cardiaca (inclusiv fibrilatie atriala), palpitatii, prelungirea intervalului QT* Infarct miocardic, insuficienta cardiaca.
Tulburari vasculare Foarte frecvente: Bufeuri* Mai putin frecvente: Hipertensiune arteriala, reactie vaso-vagala (inclusiv hipotensiune)
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale Mai putin frecvente: Dispnee.
Tulburari gastro-intestinale Frecvente: Diaree, greata Mai putin frecvente: Constipatie, varsaturi, durere abdominala, disconfort abdominal, xerostomie.
Tulburari hepatobiliare Frecvente: Cresterea transaminazelor hepatice Mai putin frecvente: Cresterea bilirubinei, cresterea fosfatazei alcaline.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat Frecvente: Hiperhidroza (inclusiv transpiratii nocturne)*, eruptii cutanate tranzitorii Mai putin frecvente: Urticarie, noduli cutanati, alopecie, prurit, eritem.
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv Frecvente: Durere si disconfort musculo-scheletic Mai putin frecvente: Osteoporoza/osteopenie, artralgie, slabiciune musculara, spasme musculare, inflamatie/rigiditate a articulatiilor.
Tulburari renale si ale cailor urinare Mai putin frecvente: Polakiurie, mictiuni imperioase, disurie, nocturie, insuficienta renala, incontinenta.
Tulburari ale aparatului genital si sanului Frecvente: Ginecomastie*, atrofie testiculara*, disfunctii erectile* Mai putin frecvente: Durere testiculara, durere mamara, durere pelvina, iritatie genitala, absenta ejacularii.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare Foarte frecvente: Reactii adverse la locul injectarii Frecvente: Frisoane, febra, oboseala*, simptome similare starilor gripale Mai putin frecvente: Stare de rau generalizat, edem periferic. *Consecinte fiziologice cunoscute legate de supresia producerii de testosteron
Descrierea reactiilor adverse selectionate
Modificari ale parametrilor de laborator Modificarile parametrilor de laborator inregistrate pe parcursul unui an de tratament in studiul clinic de confirmare de faza III (N=409) s-au incadrat in aceleasi valori pentru degarelix si comparator, un agonist de GnRH (leuprorelina). Valori anormale marcat crescute (>3*LSVN) ale transaminazelor hepatice (ALT, AST si GGT) au fost observate la 2-6% dintre pacientii care au prezentat valori normale inainte de tratament, pentru ambele medicamente. Au fost observate scaderi marcate ale valorilor hematologice, hematocrit (â¤0,37) si hemoglobina (â¤115 g/l), dupa tratamentul cu ambele medicamente, la 40%, respectiv, 13-15% dintre pacientii cu valori normale inaintea inceperii tratamentului. Nu se cunoaste in ce masura aceasta scadere a valorilor hematologice a fost rezultatul cancerului de prostata instalat si in ce masura a fost consecinta terapiei de privare de androgeni. Au fost observate valori anormale marcat crescute ale potasiului (â¥5,8 mmol/l), creatininei (â¥177 μmol/l) si BUN (â¥10,7 mmol/l) la pacienti cu valori normale inainte de tratament, dupa cum urmeaza: la 6%, 2% si 15% dintre pacientii tratati cu degarelix, respectiv, la 3%, 2% si 14% dintre pacientii tratati cu leuprorelina.
Modificari ale determinarilor ECG Modificarile determinarilor ECG observate pe parcursul unui an de tratament in studiul clinic de confirmare de faza III (N=409) s-au incadrat in aceleasi limite pentru degarelix si comparator, un agonist GnRH (leuprorelina). Trei (<1%) din 409 pacienti din grupul degarelix si patru (2%) din 201 pacienti din grupul leuprorelina 7,5 mg, au avut QTcF ⥠500 msec. Valoarea medie a modificarii QTcF de la momentul initial si pana la
Lipsa efectului intrinsec al degarelix asupra repolarizarii cardiace (QTcF), frecventei cardiace, conducerii AV, depolarizarii cardiace, sau morfologiei undei T sau undei U a fost confirmata printr-un studiu amanuntit asupra intervalului QT efectuat la subiecti sanatosi (N=80) la care s-a administrat o perfuzie i.v. cu degarelix pe parcursul a 60 de minute, obtinandu-se o valoare medie Cmax de 222 ng/ml, de aproximativ 3-4 ori mai mare fata de Cmax obtinuta in timpul tratamentului pentru cancer de prostata. Raportarea reactiilor adverse suspectate dupa autorizarea medicamentului este importanta. Acest lucru permite monitorizarea continua a raportului beneficiu/risc al medicamentului.
Supradozaj
Nu exista experienta clinica referitoare la efectele unui supradozaj acut cu degarelix. in caz de supradozaj, pacientul trebuie monitorizat si trebuie administrat tratament de sustinere adecvat, daca este necesar.
Informatii suplimentare
Compozitie
Fiecare flacon contine 80 mg degarelix (sub forma de acetat). Dupa reconstituire, fiecare ml de solutie contine 20 mg degarelix.
Ambalaj
Pulbere si solvent pentru solutie injectabila Pulbere: alba pana la aproape alba Solvent: solutie limpede, incolora Flacon din sticla (de tip I) cu dop din cauciuc bromobutilic si capsa din aluminiu continand 80 mg pulbere pentru solutie injectabila Seringa pre-umpluta din sticla (de tip I) prevazuta cu piston din elastomer, capac de protectie si linie de marcaj la 4 ml, continand 4,2 ml solvent Tija piston Adaptor de flacon Ac pentru injectare (25G 0,5 x 25 mm)
Marimi de ambalaj FIRMAGON este disponibil in 2 marimi de ambalaj: Ambalaj cu 1 tava continand: 1 flacon cu pulbere, 1 seringa pre-umpluta cu solvent, 1 tija piston, 1 adaptor de flacon si 1 ac. Ambalaj cu 3 tavi continand: 3 flacoane cu pulbere, 3 seringi pre-umplute cu solvent, 3 tije piston, 3 adaptoare de flacon si 3 ace. Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.
Detinatorul autorizatiei de punere pe piata
Ferring Pharmaceuticals A/S Kay Fiskers Plads 11 DK-2300 Copenhagen S Danemarca Tel: +45 88 33 88 34
