Adenuric

Prospect Adenuric

Ce este Adenuric si pentru ce se utilizeaza

Indicatii

Tratamentul hiperuricemiei cronice in bolile asociate cu depunerea de urati (inclusiv tofus gutos si/sau artrita gutoasa in antecedente sau in prezent). Adenuric este indicat pentru adulti.

Mod de administrare

Doze:
Doza orala recomandata de Adenuriceste 80 mg o data pe zi, fara legatura cu orarul meselor. Daca concentratia serica de acid uric este > 6 mg/dL (357 μmol/L) dupa 2-4 saptamani, poate fi luata in considerare administrarea de Adenuric 120 mg o data pe zi.
Adenuric actioneaza suficient de rapid, astfel incat sa permita retestarea concentratiei serice de acid uric dupa 2 saptamani. Scopul terapeutic il reprezinta reducerea si mentinerea concentratiei serice de acid uric sub 6 mg/dl (357 μmol/l).
Se recomanda o profilaxie a episoadelor acute de guta timp de cel putin 6 luni.

Varstnici
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii varstnici.

Insuficienta renala
Eficacitatea si siguranta nu au fost evaluate complet la pacientii cu insuficienta renala severa (clearance-ul creatininei <30 mL/min).

Nu este necesara modificarea dozei la pacientii cu insuficienta renala usoara sau moderata.

Insuficienta hepatica
Eficacitatea si siguranta febuxostat nu au fost studiate la pacientii cu insuficienta hepatica severa (Child Pugh clasa C). Dozajul recomandat la pacientii cu insuficienta hepatica usoara este 80 mg. Sunt disponibile doar informatii limitate privind pacientii cu insuficienta hepatica moderata.

Copii si adolescenti
Siguranta si eficacitatea Adenuric la copii si adolescenti cu varsta sub 18 ani nu a fost stabilita. Nu exista date disponibile.

Adenuric se administreaza intern, cu sau fara alimente.

Atentionari si precautii

Contraindicatii

Hipersensibilitate la substanta activa sau la oricare dintre excipientii produsului.

Precautii

Tulburari cardiovasculare;
Tratamentul cu febuxostat la pacientii cu boala cardiaca ischemica sau cu insuficienta cardiaca congestiva nu este recomandat.

O incidenta mai mare din punct de vedere numeric a evenimentelor APTC cardiovasculare raportate de investigator (criteriile de evaluare stabilite de APTC care includ decesul de cauza cardiovasculara, infarctul miocardic non letal, accidentul vascular cerebral non-letal) a fost observata la intregul grup tratat cu febuxostat in comparatie cu grupul tratat cu alopurinol in studiile APEX si FACT (1,3 fata de 0,3 evenimente la 100 pacienti-ani (PA)), dar nu si in studiul CONFIRMS. Incidenta evenimentelor cardiovasculare APTC raportate de investigator in studii de faza 3 combinate (studiile APEX, FACT si CONFIRMS) a fost 0,7 fata de 0,6 evenimente la 100 pacienti –ani. in studiile de extensie pe termen lung incidenta evenimentelor APTC raportate de investigator a fost 1,2 si 0,6 evenimente la 100 pacienti-ani pentru pacientii tratati cu febuxostat si, respectiv alopurinol.
Nu au fost constatate diferente semnificative din punct de vedere statistic si nu a fost stabilita o relatie de cauzalitate cu febuxostat. Factorii de risc identificati in randul acestor pacienti au fost boala aterosclerotica si/sau infarct miocardic sau insuficienta cardiaca congestiva in antecedente.

Alergie medicamentoasa / hipersensibilitate
Raportari rare de reactii alergice/de hipersensibilitate severe, inclusiv cele care pun viata in pericol, cum este sindromul Stevens-Johnson si a reactiilor anafilactice acute/soc au fost raportate in experienta de dupa punerea pe piata. in cele mai multe cazuri aceste reactii au aparut in timpul primei luni de tratament cu febuxostat. O parte din acesti pacienti au raportat insuficienta renala si/sau hipersensibilitate in antecedente, la alopurinol. Reactii de hipersensibilitate severe au fost asociate cu implicarea renala sau hepatica, in unele cazuri.

Pacientii trebuie avertizati in legatura cu semnele si simptomele si monitorizati cu atentie pentru simptomele de reactii alergice/hipersensibilitate. Tratamentul cu febuxostat trebuie intrerupt imediat daca apar reactii alergice grave/hipersensibilitate, inclusiv sindromul Stevens-Johnson deoarece intreruperea din timp este asociata cu un prognostic mai bun. Daca pacientul a prezentat reactii alergice/hipersensibilitate, inclusiv sindromul Stevens-Johnson si reactie acuta anafilactica/soc tratamentul cu febuxostat nu trebuie niciodata reinceput la acest pacient.

Crize gutoase acute (episoade acute de guta)
Tratamentul cu febuxostat nu trebuie initiat pana cand criza gutoasa acuta nu s-a rezolvat complet. Pot aparea episoade acute de guta la inceperea tratamentului, datorita modificarii concentratiilor serice de acid uric care determina mobilizarea uratilor din depunerile tisulare. La inceperea tratamentului cu febuxostat, se recomanda profilaxia episoadelor acute de guta timp de cel putin 6 luni cu un medicament antiinflamator nesteroidian sau cu colchicina.
Daca in timpul tratamentului cu febuxostat apare un episod acut de guta, tratamentul nu trebuie intrerupt. in acelasi timp, episodul acut de guta trebuie abordat terapeutic dupa cum este necesar pentru fiecare pacient in parte. Tratamentul continuu cu febuxostat reduce frecventa si intensitatea episoadelor acute de guta.

Depunerea de xantina
La pacientii la care viteza de formare a uratilor este mult crescuta (de exemplu patologie maligna si tratamentul acesteia, sindrom Lesch-Nyhan), concentratia absoluta de xantina in urina poate creste, in cazuri rare, suficient de mult astfel incat sa permita depunerea la nivelul tractului urinar. Deoarece nu exista experienta cu febuxostat, utilizarea la aceste grupuri de pacienti nu este recomandata.

Mercaptopurina/azatioprina

Utilizarea febuxostatului nu se recomanda la pacientii tratati concomitent cu mercaptopurina/azatioprina. in cazul in care asocierea nu poate fi evitata pacientii trebuie sa fie monitorizati cu atentie. O scadere a dozei de mercaptopurina sau azatioprina, se recomanda, in scopul de a evita posibile efecte hematologice.
Pacienti la care s-a efectuat un transplant de organ deoarece nu exista experienta la pacientii la care s-a efectuat un transplant de organ, utilizarea de febuxostat la acesti pacienti nu este recomandata.

Teofilina
Febuxostatul trebuie utilizat cu prudenta la pacientii tratati concomitent cu teofilina, iar concentratiile de teofilina trebuie urmarite la pacientii care incep tratamentul cu febuxostat.

Tulburari hepatice
In cadrul studiilor clinice combinate de faza 3, s-au observat valori usor anormale ale testului functiei hepatice la pacientii tratati cu febuxostat (5,0 %). Se recomanda efectuarea testului functiei hepatice inainte de inceperea tratamentului cu febuxostat si ulterior periodic, la recomandarea medicului.

Tulburari ale glandei tiroide
S-au observat valori crescute ale TSH (>5,5 μUI/mL) la pacientii care urmeaza tratament pe termen lung cu febuxostat (5,5%) in cadrul studiilor deschise extinse, efectuate pe termen lung. Este necesara prudenta in cazul utilizarii febuxostatului la pacientii cu modificari la nivelul functiei glandei tiroide.

Lactoza
Comprimatele de febuxostat contin lactoza. Pacientii cu afectiuni ereditare rare de intoleranta la galactoza, deficit de lactaza Lapp sau sindrom de malabsorbtie de glucoza-galactoza nu trebuie sa utilizeze acest medicament.

Interactiuni medicamentoase

Mercaptopurina/azatioprina

Pe baza mecanismului de actiune al febuxostatului asupra inhibarii XO, utilizarea concomitenta nu este recomandata. Inhibarea XO de febuxostat poate provoca aparitia de concentratii plasmatice crescute ale acestor medicamente care sa conduca la toxicitate. Studiile de interactiune ale febuxostatului cu medicamente care sunt metabolizate de catre XO nu au fost efectuate.
Nu au fost efectuate studii de interactiune ale febuxostatului cu chimioterapia citotoxica. Nu sunt disponibile date privind siguranta febuxostatului in timpul terapiei citotoxice.

Teofilina
Cu toate ca nu au fost efectuate studii de interactiune cu febuxostat, inhibarea XO poate determina o crestere a concentratiei de teofilina (inhibarea metabolizarii teofilinei a fost raportata la alti inhibitori ai XO). De aceea, se recomanda prudenta daca aceste substante active se administreaza concomitent, iar concentratia de teofilina trebuie monitorizata la pacientii care incep tratament cu febuxostat.

Naproxen si alti inhibitori ai glucuronoconjugarii
Metabolizarea febuxostatului depinde de enzimele uridin glucuronosiltransferaze (UGT). Medicamentele care inhiba glucuronoconjugarea, cum sunt medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene si probenecidul, pot teoretic sa afecteze eliminarea febuxostatului. La subiectii sanatosi, utilizarea concomitenta de febuxostat si naproxen 250 mg de doua ori pe zi a fost asociata cu o crestere a expunerii la febuxostat (Cmax 28 %, ASC 41 % si t1/2 26 %). In cadrul studiilor clinice, utilizarea de naproxen sau alte medicamente antiinflamatoare nesteroidiene/inhibitori COX-2 nu a fost asociata cu o crestere semnificativa clinic a frecventei evenimentelor adverse.

Febuxostat poate fi administrat in asociere cu naproxen, fara a fi necesara modificarea dozei de febuxostat sau de naproxen.

Inductori ai glucuronoconjugarii
Inductorii puternici ai enzimelor UGT pot determina o metabolizare crescuta si o eficacitate redusa a febuxostatului. De aceea, se recomanda monitorizarea concentratiei serice de acid uric timp de 1-2 saptamani de la inceperea tratamentului cu un inductor puternic al glucuronoconjugarii. In mod similar, incetarea tratamentului cu un inductor poate determina cresterea concentratiilor plasmatice de febuxostat.

Colchicina/indometacin/hidroclorotiazida/warfarina
Febuxostat poate fi administrat in asociere cu colchicina sau indometacin, fara a fi necesara modificarea dozei de febuxostat sau de substanta activa administrata concomitent.
Nu este necesara modificarea dozei de febuxostat in cazul administrarii in asociere cu hidroclorotiazida.
Nu este necesara modificarea dozei de warfarina in cazul administrarii in asociere cu febuxostat. La subiectii sanatosi administrarea de febuxostat (80 mg sau 120 mg pe zi) in asociere cu warfarina nu are efect asupra farmacocineticii warfarinei. Activitatea
INR si a factorului VII nu au fost, de asemenea, influentate de administrarea concomitenta cu febuxostat.

Desipramina/substraturi CYP2D6
S-a demonstrat ca febuxostat este un inhibitor slab al CYP2D6 in vitro. In cadrul unui studiu efectuat la subiecti sanatosi, 120 mg Adenuric zilnic a determinat o crestere medie de 22 % a ASC a desipraminei, un substrat CYP2D6 indicand un posibil efect inhibitor slab al febuxostatului asupra enzimei CYP2D6 in vitro. Astfel, nu este de asteptat ca administrarea concomitenta de febuxostat si alte substraturi CYP2D6 sa necesite modificarea dozei acestor compusi.

Antiacide
S-a demonstrat ca ingerarea concomitenta a unui antiacid care contine hidroxid de magneziu si hidroxid de aluminiu intarzie absorbtia febuxostatului (cu aproximativ 1 ora) si determina o scadere cu 32 % a Cmax, dar fara a se observa modificari semnificative ale ASC. De aceea, febuxostat poate fi administrat fara a se tine cont de utilizarea de antiacide.

Sarcina si alaptarea

Utilizarea febuxostatului in cursul unui numar foarte limitat de sarcini nu a indicat reactii adverse ale febuxostatului asupra sarcinii sau asupra sanatatii fatului/nou-nascutului. Studiile la animale nu au evidentiat efecte daunatoare directe sau
indirecte asupra sarcinii, dezvoltarii embrionare/fetale sau nasterii. Riscul potential pentru om este necunoscut. Febuxostat nu trebuie utilizat in timpul sarcinii.

Alaptarea
Nu se cunoaste daca febuxostatul este excretat in laptele matern. Studiile la animale au aratat excretia acestei substante active in laptele matern si afectarea dezvoltarii puilor alaptati. Nu poate fi exclus riscul pentru sugar. Febuxostat nu trebuie utilizat in timpul alaptarii.

Conducerea vehiculelor si folosirea utilajelor

Au fost raportate somnolenta, ameteli parestezie si vedere incetosata la utilizarea febuxostat. Pacientii trebuie sa fie prudenti inainte de a conduce vehicule, de a folosi utilaje sau de a participa la activitati periculoase, pana in momentul in care sunt absolut siguri ca Adenuric nu le afecteaza negativ performantele.

Reactii adverse posibile

Cele mai frecvente reactii adverse raportate in studiile clinice (4072 de subiecti tratati cu cel putin o doza de 10 mg pana la 300 mg) si experienta de dupa punerea pe piata sunt crizele acute de guta, functionarea anormala a ficatului, diaree, greata, cefalee, eruptii cutanate tranzitorii si edeme. Aceste reactii adverse au fost in general usoare sau moderate ca gravitate. Reactii rare de hipersensibilitate severa, la febuxostat, unele dintre ele asociate cu simptome sistemice, au fost raportate dupa punerea pe piata.
Reactiile adverse frecvente (≥1/100 si <1/10), mai putin frecvente (≥1/1000 si <1/100) si rare (≥1/10000 si <1/1000) care au aparut la pacientii tratati cu febuxostat sunt prezentate mai jos.
In cadrul fiecarei grupe de frecventa, reactiile adverse sunt prezentate in ordinea descrescatoare a gravitatii.

Tulburari hematologice si limfatice
Rare: pancitopenie, trombocitopenie

Tulburari ale sistemului imunitar
Rare: reactii anafilactice, hipersensibilitate medicamentoasa.

Tulburari endocrine
Mai putin frecvente: cresterea valorilor serice ale TSH.

Tulburari metabolice si de nutritie
Frecvente: atac acut de guta.
Mai putin frecvente: diabet zaharat, hiperlipidemie, scaderea apetitului alimentar, crestere ponderala.
Rare: crestere ponderala, cresterea apetitului alimentar, anorexie.

Tulburari psihice
Mai putin frecvente: scaderea libidoului, insomnie.
Rare: nervozitate.

Tulburari ale sistemului nervos
Frecvente: cefalee.
Mai putin frecvente: ameteala, parestezie, hemipareza, somnolenta, modificari ale simtului gustativ, hipoestezie, hiposmie.

Tulburari oculare
Rare: vedere incetosata.

Tulburari acustice si vestibulare
Rare: tinitus.

Tulburari cardiace
Rare: fibrilatie atriala, palpitatii, modificari ale ECG.

Tulburari vasculare
Mai putin frecvente: hipertensiune arteriala, eritem facial, bufeuri.

Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale
Mai putin frecvente: dispnee, bronsita, infectie a cailor respiratorii superioare, tuse.

Tulburari gastrointestinale
Frecvente: diaree, greata.
Mai putin frecvente: durere abdominala, distensie abdominala, boala de reflux gastro-esofagian, varsaturi, xerostomie, dispepsie, constipatie, scaune frecvente, flatulenta, disconfort gastrointestinal.
Rare: pancreatita, ulceratie a mucoasei bucale.

Tulburari hepatobiliare
Frecvente: tulburari ale functiei hepatice.
Mai putin frecvente: colelitiaza.
Rare: hepatita, icter.

Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat
Frecvente: eruptie cutanata tranzitorie (inclusiv alte tipuri de eruptii raportate cu frecventa mai scazuta).
Mai putin frecvente: dermatita, urticarie, prurit, decolorarea pielii, leziuni cutanate, petesii, eruptie maculara, eruptie maculopapulara, eruptie papulara .
Rare: sindrom Stevens-Johnson, angioedem, eruptie generalizata (severa), eritem, eruptie exfoliativa, eruptie foliculara, eruptie veziculara, eruptie pustulara, eruptie pruritica, eruptie eritematoasa, eruptie morbiliforma, alopecie, hiperhidroza.

Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv
Mai putin frecvente: artralgie, artrita, mialgie, dureri musculo-scheletice, slabiciune musculara, spasme musculare, intindere musculara, bursita.
Rare: rabdomioliza, rigiditate articulara, rigiditate musculo-scheletica.

Tulburari renale si ale cailor urinare
Mai putin frecvente: insuficienta renala, litiaza renala, hematurie, polakiurie, proteinurie.
Rare: nefrita tubulointerstitiala, mictiune de urgenta.

Tulburari ale aparatului genital si sanului
Mai putin frecvente: disfunctie erectila.

Tulburari generale si la nivelul locului de administrare
Fecvente: edeme.
Mai putin frecvente: fatigabilitate, durere toracica, disconfort toracic.
Rare: sete.

Investigatii diagnostice
Frecvente: cresterea amilazemiei, scaderea numarului de trombocite, scaderea numarului de leucocite, scaderea numarului de limfocite, cresterea creatinemiei, cresterea creatininemiei, scaderea valorii hemoglobinei, cresterea ureei sanguine,
cresterea trigliceridelor sanguine, cresterea colesterolului seric, scaderea hematocritului, cresterea dehidrogenazei lactate sanguine, cresterea kaliemiei.
Rare: cresterea glicemiei, prelungirea timpului de tromboplastina partial activat, scaderea numarului de hematii, cresterea fosfatazei alcaline.

Cum se pastreaza Adenuric

Nu necesita conditii speciale de pastrare.
A nu se lasa la indemana si vederea copiilor.

Informatii suplimentare

Compozitie

Un comprimat filmat contine:
substanta activa: febuxostat 80 mg sau 120 mg;
excipienti: nucleul: lactoza monohidrat, celuloza microcristalina, stearat de magneziu, hidroxipropilceluloza, croscarmeloza sodica, dioxid de siliciu coloidal hidratat;
filmul: Opadry II galben, 85F42129: alcool polivinilic, dioxid de titan (E 171), macrogol 3350, talc, oxid galben de fer (E 172).

Ambalaj

Comprimate filmate 80 mg şi 120 mg. Cate 14 comprimate in blister, cate 2, 4 sau 6 blistere impreuna cu instructiunea pentru administrare se plaseaza in cutie de carton.

Fabricant

Menarini - Von Heyden GmbH, Germania
Leipziger StraSe 7-13,01097 Dresden
Patheon France, Franta
40 Boulevard de Champaret 38 300 Bourgoin-Jallieu.

Detinatorul autorizatiei de punere pe piata

Menarini International Operations Luxembourg S.A.
1, Avenue de la Gare, 1611 Luxembourg.