In acest context, in spatiul public se ridica tot mai des intrebarea: pot fi trasi la raspundere fostii premieri pentru deciziile economice care au dus Romania intr-o criza profunda?
O acuzatie cu iz de trecut: „subminarea economiei nationale”
In discursurile din societatea civila si chiar in declaratiile unor politicieni se aduce frecvent in discutie expresia „subminarea economiei nationale”. Sunt vizati, printre altii, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciuca si Florin Citu – premierii Romaniei incepand din 2020.
Insa, potrivit legii in vigoare, aceasta infractiune nu mai exista in Codul penal actual.
“Fapta de a folosi o organizatie din cele prevazute in art. 145 (n.r. - organizatii de stat), ori de a impiedica activitatea normala a acesteia, daca fapta este de natura sa submineze economia nationala, se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii. Daca fapta prevazuta in alineatul precedent a produs pagube importante economiei nationale, pedeapsa este detentiune pe viata si confiscarea totala a averii, sau inchisoarea de la 15 la 20 de ani, interzicerea unor drepturi si confiscarea partiala a averii”.
Aceasta prevedere figura in vechiul Cod penal, adoptat in 1968. Incepand din 2014, cand a intrat in vigoare noul Cod penal (Legea 286/2009), infractiunea a fost eliminata pentru a se alinia legislatiei europene si noilor realitati democratice.
Ce alternative legale exista in prezent
Chiar daca termenul de „subminare economica” nu mai figureaza ca infractiune distincta, legea ofera alte instrumente pentru tragerea la raspundere a politicienilor care produc prejudicii grave bugetului de stat.
„Cadrul juridic actual permite atragerea raspunderii penale a membrilor Guvernului pentru gestionarea dezastruoasa a bugetului public. Nu e nevoie de inventarea unor infractiuni de pe vremea comunismului, care oricum nu s-ar putea aplica retroactiv. Exista o lege a responsabilitatii ministeriale (Legea 115/1999), iar Codul penal e plin de infractiuni in care astfel de fapte ar putea fi incadrate, desigur, doar daca se face dovada fie a unor acte de coruptie, fie incalcarea cu intentie a unor legi referitoare la buna administrare a finantelor publice, fie de neglijenta in aplicarea acestora”, a declarat avocatul Toni Neacsu pentru Ziare.com.
Initiative legislative ratate si tentativa de revenire la vechea lege
De-a lungul ultimilor ani, mai multi actori politici si activisti au incercat sa reintroduca in legislatie prevederea privind subminarea economiei. Printre acestia se numara:
- Ninel Peia (PSD) – propunerea „Legii Constiintei Nationale” in 2016
- Dan Chitic (avocat) – „Legea Suveranitatii”, in 2021
- Diana Sosoaca (senator neafiliat) – proiect in 2022
- George Simion (AUR) – proiect in 2024, parte din „Planul Simion”
Toate aceste initiative au fost respinse, amanate sau ignorate in Parlament.
Infractiunile actuale ce ar putea fi invocate
In Codul penal in vigoare exista totusi articole care, in anumite conditii, ar putea fi folosite pentru a deschide anchete impotriva fostilor premieri. Printre ele:
- Art. 394 – Tradarea: se refera inclusiv la subminarea economica, politica sau a capacitatii de aparare a statului
- Art. 398 – Inalta tradare: vizeaza Presedintele si membri ai CSAT
- Art. 297 – Abuz in serviciu
- Art. 132 din Legea 78/2000 – Infractiuni asimilate celor de coruptie
Totusi, aplicarea acestor articole presupune dovezi clare de actiuni deliberate si ilegale care sa fi afectat securitatea nationala sau interesele statului. Simplul fapt ca o guvernare a fost ineficienta sau populista nu este suficient pentru inceperea urmaririi penale.
„Este exagerat sa se vorbeasca despre tradare in acest context, pentru simplul considerent ca aceasta presupune intrarea in contact cu o putere straina, pentru a suprima suveranitatea sau independenta Romaniei. Solutia e aplicarea stricta a legilor actuale, controale serioase ale Curtii de Conturi, autosesizari ale Parchetului General, iar nu apelul retoric la solutii penale iluzorii”, subliniaza Toni Neacsu.
Istoria Codurilor penale din Romania: de la pedepse cu moartea la standarde europene
Pentru a intelege evolutia legislatiei penale in Romania, e important de mentionat cateva borne istorice:
- 1864: primul Cod penal unitar, introdus de Alexandru Ioan Cuza, inspirat din cel francez al lui Napoleon
- 1936–1937: Codul penal al lui Carol al II-lea, influentat de legislatia italiana si germana
- 1968: Codul penal comunist (Legea 15/1968), cu pedepse precum confiscarea averii si chiar moartea
- 2009 (vigoare din 2014): Codul penal actual, aliniat la normele europene, cu accent pe protejarea drepturilor fundamentale si combaterea coruptiei
Se poate face dreptate, dar cu instrumentele corecte
In prezent, legea ofera mecanisme reale pentru a cerceta si, eventual, sanctiona deciziile politice care au produs efecte dezastruoase asupra economiei. Dar pentru ca fostii premieri sau alti oficiali sa raspunda penal, trebuie dovezi clare de coruptie, neglijenta sau abuz de putere, nu doar apeluri populiste la legi uitate din comunism.
Pana atunci, povara ramane, ca intotdeauna, pe umerii contribuabililor.
