In timp ce Senatul a avansat deja o masura importanta privind regimul online al minorilor, Comisia Europeana a publicat un raport non-legislativ referitor la efectele utilizarii platformelor digitale asupra sanatatii fizice si mentale a tinerilor. Specialistii atrag atentia ca orice interventie legislativa trebuie sa fie insotita de o abordare complexa, care sa includa protectia copiilor, educatia digitala si responsabilitatea parintilor. Datele statistice si opiniile expertilor contureaza necesitatea unei analize riguroase si transparente.
Raed Arafat: „Suntem in ceasul al doisprezecelea”
Secretarul de stat Raed Arafat, seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, a declarat ca dezbaterea privind limitarea accesului copiilor si adolescentilor la retelele sociale vine intr-un moment critic. „Suntem in ceasul al doisprezecelea”, a afirmat acesta, subliniind ca o masura adoptata izolat nu poate rezolva problema.
Raed Arafat a insistat asupra necesitatii unui program amplu de educatie digitala, adresat atat copiilor, cat si parintilor. Declaratiile sale au readus in prim-plan rolul familiei in supravegherea si ghidarea activitatii online a tinerilor, intr-un context digital tot mai dificil de controlat.
Sinergii legislative: de la majoratul online la initiativele europene
La finalul anului trecut, Senatul a adoptat asa-numita „lege a majoratului online”, care prevede obligativitatea verificarii acordului parental pentru utilizatorii sub 16 ani. In paralel, Parlamentul European a aprobat un raport non-legislativ cu o larga majoritate de voturi, exprimand ingrijorari privind riscurile la care sunt expusi tinerii in mediul online.
Documentul european propune stabilirea unei varste minime armonizate de 16 ani pentru accesul la retelele sociale, precum si restrictii suplimentare pentru intervalul de varsta 13–16 ani, conditionate de consimtamantul explicit al parintilor. Raportul semnaleaza riscuri legate de sanatatea mentala, dependenta digitala si interactiunile cu sisteme de inteligenta artificiala.
Ministerul de Interne: educatia, nu interdictia, este solutia
Ministrul de Interne, Catalin Predoiu, s-a pronuntat impotriva unei interdictii totale a accesului minorilor la retelele sociale sub o anumita varsta. Acesta considera ca o astfel de masura ar fi dificil de aplicat si, in cele din urma, ineficienta.
Predoiu sustine ca accentul ar trebui pus pe consolidarea educatiei digitale, atat in scoli, cat si in familie, ca principal instrument de combatere a dezinformarii si a manipularii online. Pozitia sa sustine o abordare bazata pe dezvoltarea competentelor digitale si pe implicarea activa a parintilor, in detrimentul unor solutii restrictive, cu aplicabilitate limitata.
Avertismentele expertilor: ocolirea regulilor si limitele controlului tehnic
Psihologul Bogdan Cotiga a atras atentia asupra dificultatii de a impune restrictii eficiente in mediul digital. Acesta estimeaza ca adolescentii vor incerca sa eludeze sistemele de verificare, asa cum se intampla in cazul oricarei interdictii. „Unii adolescenti vor reusi sa pacaleasca sistemul, folosind documentele parintilor sau ale bunicilor, pentru a accesa retelele de socializare”, a explicat el.
Cotiga avertizeaza ca si platformele digitale vor cauta solutii pentru a se adapta noilor reguli si pentru a-si pastra utilizatorii. In opinia sa, tehnologia nu poate inlocui educatia si dialogul direct cu tinerii. Totodata, psihologul considera ca masura poate avea un efect pozitiv daca ii determina pe parinti sa fie mai atenti la continutul consumat de copii si sa incurajeze comunicarea deschisa in familie.
Modelul australian si provocarile aplicarii
Criminologul Vlad Zaha a analizat efectele potentiale ale unei limitari similare, facand referire la modelul australian. Acesta a subliniat ca adaptarea legislatiei la realitatea digitala presupune costuri semnificative si riscuri de aplicare inegala, mai ales in contextul in care actorii din industria tehnologica pot identifica rapid cai de evitare a restrictiilor.
Zaha a evidentiat necesitatea unei politici publice coerente, capabile sa echilibreze protectia minorilor cu libertatea de utilizare a internetului. Experienta altor state arata ca masurile rigide, aplicate izolat, nu sunt suficiente. O solutie functionala trebuie sa includa educatie, supraveghere, sprijin institutional si colaborare intre parinti, scoli si platformele online.
