Europa, impartita intre teama si scepticism
Potrivit cercetarii derulate de institutul Cluster 17 pentru publicatia Le Grand Continent, 51 la suta dintre respondenti considera ca exista un risc ridicat sau foarte ridicat ca Rusia sa intre in razboi cu tara lor in urmatorii ani. Sondajul a fost efectuat pe un esantion amplu de 9.553 de persoane din noua state membre ale Uniunii Europene, utilizand metoda cotelor pentru a asigura relevanta rezultatelor.
Tarile incluse in studiu sunt Franta, Germania, Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Croatia, Belgia si Tarile de Jos, fiecare cu un esantion de peste o mie de respondenti. Intrebarea principala adresata participantilor a fost: „In opinia dumneavoastra, Rusia ar putea intra in razboi cu tara dumneavoastra in urmatorii ani?”
Datele arata o polarizare clara intre statele apropiate geografic sau istoric de Rusia si cele situate mai departe, unde perceptia asupra pericolului este semnificativ mai redusa.
Polonia ramane cea mai alarmata. Italia, la polul opus
Tara cu cel mai ridicat nivel de ingrijorare este Polonia, vecina directa cu Rusia si Belarus. Acolo, 77 la suta dintre participanti considera riscul drept ridicat sau foarte ridicat. Procentul inalt reflecta contextul regional, experienta istorica si influenta conflictului din Ucraina asupra perceptiei publice.
In vestul Europei, nivelul de alerta este mai moderat. In Franta, 54 la suta dintre respondenti vad riscul ca fiind ridicat, iar in Germania procentul este de 51 la suta. La capatul opus se afla Italia, unde 65 la suta dintre persoane considera ca riscul unui conflict cu Rusia este scazut sau inexistent.
Aceasta diferenta evidentiaza modul in care proximitatea geografica si evolutiile politice locale influenteaza perceptiile privind securitatea europeana.
China, perceputa ca o amenintare mult mai indepartata
Studiul arata ca populatia europeana este mult mai putin preocupata de un potential conflict cu China. 81 la suta dintre respondenti nu cred sau cred foarte putin intr-un scenariu de razboi cu Beijingul in viitorul apropiat.
Conform analizei publicate de Le Grand Continent, „Rusia reprezinta, asadar, de departe, amenintarea de razboi statal cea mai structurata in opinia europeana”, in timp ce pericolul chinez este privit ca fiind mai putin direct.
Terorismul, considerat o amenintare imediata
Pe langa amenintarile statale, europenii sunt foarte preocupati si de riscurile asociate terorismului. 63 la suta dintre cei intervievati considera ridicat riscul unui conflict deschis cu organizatiile teroriste, procent care depaseste nivelul de ingrijorare legat de alte state.
Aceasta perceptie confirma faptul ca, in opinia publica europeana, riscurile de securitate sunt multiple, iar amenintarile non-statatale continua sa influenteze puternic climatul social.
Incredere scazuta in capacitatea militara a statelor europene
Un aspect ingrijorator al studiului este neincrederea populatiei in capacitatea militara a propriilor guverne. 69 la suta dintre respondenti considera ca tara lor nu ar fi capabila sa se apere deloc sau doar intr-o mica masura in fata unei agresiuni rusesti.
Franta este singurul stat dintre cele analizate care detine armament nuclear, iar acest lucru se reflecta in nivelul de incredere. 44 la suta dintre francezi cred ca tara lor este absolut sau mai degraba capabila sa se apere. In schimb, pesimismul este accentuat in Belgia, Italia si Portugalia, unde 87 la suta, 85 la suta si respectiv 85 la suta dintre respondenti considera ca statul lor ar fi incapabil sa faca fata unei agresiuni.
Trump, perceput ca o amenintare pentru Europa
Sondajul acopera si alte teme geopolitice majore. Aproape jumatate dintre europeni, 48 la suta, il considera pe Donald Trump „un dusman al Europei”, perceptia variind puternic intre tari. In acelasi timp, 55 la suta dintre respondenti cred ca Europa ar trebui sa adopte o abordare echilibrata in relatia cu Statele Unite si China.
Ingrijorari privind imigratia si cheltuielile publice
Pe langa temele geopolitice, studiul mai arata ca majoritatea europenilor vad imigratia drept „o amenintare la adresa coeziunii tarii”, iar acest sentiment este mai puternic in nordul si estul continentului. In plus, participantii se declara in favoarea reducerii cheltuielilor publice si a numarului de functionari.
Aceste tendinte indica faptul ca, pe langa preocuparile externe, europenii sunt tot mai sensibili la probleme interne, precum sustenabilitatea economica si schimbarile demografice.
