Desi Groenlanda beneficiaza de autonomie interna, Danemarca continua sa gestioneze politica externa si apararea insulei. In ultimele luni, Trump si-a exprimat in repetate randuri dorinta de a integra Groenlanda in Statele Unite, promitand investitii semnificative si subliniind importanta strategica a teritoriului.
Cu toate acestea, liderii groenlandezi si danezi au respins ferm aceste propuneri. Premierul Groenlandei, Múte B. Egede, a declarat ca insula nu este de vanzare si a cerut respect din partea presedintelui american. "Suntem groenlandezi. Nu vrem sa fim americani. Nu vrem sa fim nici danezi. Viitorul Groenlandei va fi decis de Groenlanda", a afirmat Egede.
In cadrul alegerilor, cinci dintre cele sase partide politice sustin independenta, diferentiindu-se doar in privinta ritmului in care ar trebui realizat acest proces. Partidul de guvernamant, Inuit Ataqatigiit (IA), condus de Egede, pledeaza pentru pasi progresivi spre autonomie, in timp ce opozitia, reprezentata de partidul Naleraq, doreste initierea imediata a procesului de separare de Copenhaga si stabilirea unor relatii mai stranse cu Washingtonul.
Cu o populatie de aproximativ 56.000 de locuitori, majoritatea de origine inuita, Groenlanda se bazeaza economic pe pescuit si pe subventiile anuale oferite de Danemarca. Desi aproape 80% dintre groenlandezi sustin obtinerea independentei, un sondaj recent arata ca jumatate dintre acestia ar fi mai putin entuziasmati daca acest lucru ar duce la scaderea nivelului de trai.
Interesul Statelor Unite a alimentat apelurile pentru independenta, iar dezbaterea nu mai este despre "daca", ci despre "cand" Groenlanda isi va obtine suveranitatea. Cu toate acestea, liderii locali subliniaza necesitatea unei economii solide inainte de a face acest pas major.
Rezultatele oficiale ale alegerilor sunt asteptate in cursul zilei de maine, iar acestea vor influenta semnificativ directia pe care o va urma Groenlanda in relatiile sale internationale si in procesul de obtinere a independentei.
