Ingrasamintele pentru gradina sunt variate, iar utilizarea lor depinde foarte mult de tipul solului din spatiul din jurul casei. Folosite inteligent, substantele hranitoare pentru plante te vor ajuta sa ai parte de recolte bogate de fructe si legume, dar si de flori superbe.
Succesul culturilor din gradina depinde intr-o proportie foarte mare de calitatea solului, dar si de masurile pe care le iei pentru a-i spori continutul de substante nutritive. Astfel, este vital sa incepi prin a-ti testa solul, descoperind pH-ul si eventualele carente nutritive. In continuare, vei putea decide care sunt cele mai recomandate substante hranitoare pentru plantele tale.
Cenusa de lemn
Cenusa de lemn este un adaos binevenit in solul gradinii in situatia in care, in urma testelor, constati o deficienta de potasiu, una dintre substantele nutritive majore necesare plantelor. In loc sa folosesti un ingrasamant din comert, poti recurge la aceasta solutie rapida si la indemana.
In functie de tipul de lemn pe care il arzi, cenusa rezultata va contine intre 3% si 7% potasiu, plus o bogatie de alte substante hranitoare, in cantitati mai mici. Atentie, insa: cenusa de lemn are darul de a scadea aciditatea solului. O aplicare in exces (mai mult de 10 kg la 10 metri patrati) risca sa dauneze plantelor iubitoare de aciditate din gradina, cum sunt rhododendronii si afinele.
Glauconitul
Un alt amestec de substante hranitoare pentru gradina este glauconitul, sau un silicat complex de fier si aluminiu, cunoscut si sub denumirea de nisip verde. Amestecul poate contine pana la 20% potasiu, insa acesta se elibereaza incet, ajungand in sol de-a lungul mai multor ani. Glauconitul este un adaos indragit si datorita prezentei micronutrientilor, cum ar fi fierul, necesari bunei dezvoltari a plantelor din gradina.
Fosforitul
Fosforitul sau fosfatul natural de calciu este recomandat pentru a corecta o eventuala deficienta de fosfor. Intocmai ca glauconitul, fosforitul elibereaza treptat substantele hranitoare, avand, in tot acest timp, si un aport insemnat de micronutrienti (cum ar fi calciul si magneziul). Una dintre formele in care fosforitul este disponibil - fosfatul coloidal - se absoarbe cu mai multa rapiditate in sol.
Faina de soia
Faina de soia, obtinuta din uleiul de boabe de soia, contribuie la ameliorarea deficientelor de azot. De regula, acest ingrasamant natural se recomanda plantelor din solurile acide, azotul din faina de soia ajungand intocmai in forma tolerata de acestea. Cum eliberarea azotului se face treptat, faina de soia poate hrani plantele de-a lungul unui intreg sezon.
Este important, insa, sa nu abuzezi: faina de soia aplicata in exces poate duce la arderea radacinilor plantelor, la o supradezvoltare a acestora si la obtinerea unei arome neplacute.
Gipsul
In ceea ce priveste gipsul (sulfat de calciu), acesta are multiple intrebuintari la nivelul solului din gradina. Astfel, pe langa faptul ca hraneste plantele, oferindu-le un aport sanatos de calciu si sulf, gipsul este aplicat si pentru a imbunatati drenajul in solurile argiloase bogate in sodiu.
Foto : bestgardenbeds.com
