Daca un copil nu respecta o regula in afara casei, este o dovada a faptului ca regula respectiva este fie inexistenta, fie neglijata in casa.
Spre exemplu, daca un copil nu va spune de fiecare data “multumesc” mamei atunci cand acesta ii aduce ceva, nu va spune “multumesc” nici altor persoane din afara si nici nu va intelege de ce trebuie sa o faca, din moment ce pana acum nu o facea. Daca la masa se joaca cu mancarea sau cu alte jucarii, cu singuranta va pretinde sa se joace la masa si atunci cand iesiti la restaurant. Daca il lasi sa te traga de par atunci cand ii ceri ceva ce nu-i convine, atunci sa nu te mire ca-i va trage de par si pe copiii de la gradi!
Ceea ce este de neinteles pentru copii este faptul ca parintii le pretind sa fie diferiti fata de cel de acasa. Dar pentru a-ti construi masca sociala, ai nevoie de timp! Copiii sunt autentici, asa ca se vor comporta la fel, indiferent de mediu in care se manifesta! De altfel, adesea parintii sunt pusi in dificultate atunci cand copiii intreaba naiv de ce trebuie sa sufle nasul in servetel, daca acasa isi sterge nasul cu maneca!
Majoritatea situatiilor jenante au acest substrat. Mai mult, inconsecventa parintilor ii deruteaza pe copii, asa ca acestia se razvratesc si pot deveni chiar agresivi! Daca in casa ii spun copilului sa nu se lase, sa-i bumbaceasca pe toti copii, iar afara il cert atunci cand a impins un copil, copilul va fi total dezorientat!
De aceea, as insista asupra faptului ca o regula trebuie respectata de ambii parinti! Daca unul dintre parinti permite ceea ce celalalt parinte interzice, copilul va incerca permanent sa negocieze, sa creeze aliante cu parintele “cel bun” si sa scape. In egala masura, este frustrat pentru parintele care impune regula sa fie pus in postura de “parinte rau”.
Odata ce am inteles acest mecanism, parintii pot actiona si invers, in sensul construirii unui comportament. Adica, atunci cand remarc un comportament nedorit in societate, voi include acest comportament in obisnuintele familiei. Daca imi doresc un copil educat la masa, va trebui sa mancam educat si in familie! Daca imi doresc un copil care sa ceara, sa primeasca, sa ofere si sa refuze elegant, va trebui sa ne comportam ca atare si in casa. Daca imi doresc un copil care sa stie sa imparta, atunci impart cu el ciocolata acasa, chiar daca este copil unic!
Comportamentele se construiesc in interiorul caminului, sunt respectate de toti membri familiei, astfel ca, cu timpul, ele se generalizeaza, putand fi aplicate in contexte sociale cat mai diverse.
Chiar si asa, respectand regulile in interior, copiii vor testa daca parintii cer respectarea lor si in exterior, asa ca vor incalca norma! Atunci insa, parintele poate avea un argument solid: “Dragule, iti amintesc ca noi acasa, mereu spunem “multumesc” atunci cand primim ceva!”. Acest tip de argument este mult mai coerent pentru copil decat clasicul : “Nu este frumos sa faci asa!” Notiunea de frumos este destul de vaga pentru un copil, asa ca nu foarte convingatoare!
In concluzie, atunci cand sunteti nemultumiti de felul in care se comporta un copil, incercati sa vedeti ce se intampla in familie! Niciun comportament al copilului nu este gratuit! El este adesea consecinta, oglinda comportamentelor parentale!
Ma puteti gasi pe "Fericiti cei ce comunica".
