Cea mai putin pretentioasa definitie a empatiei ar putea fi aceasta: capacitatea de a te pune in pielea altuia, cu tot ceea ce decurge de aici: puterea de a-i intelege emotiile, pozitive sau negative, de a a-i acorda ajutor si sustinere asa cum are nevoie, de a-i fi alaturi, fara sa judeci sau sa acuzi, ci fiind intelegator, pozitiv si bun.
Studiile cu privire la comportamentul uman au aratat ca empatia este liantul dintre individ si comunitate, ca face diferenta dintre a te simti singur si a te simti inclus, acceptat. Mai mult decat atat, comportamentul empatic stimuleaza productia de oxitocina, hormon care incurajeaza afectiunea, atitudinea grijulie si compasiunea fata de altii. Datorita manifestarilor empatice anxietatea, fricile, depresia si sentimentul rusinii pot sa dispara si, adesea, empatia sta la baza rezolvarii situatiilor conflictuale.
Empatia sustine creativitatea si inovatia pentru ca ne ofera perspective multiple asupra unei situatii si multiple metode de rezolvare a unor probleme dificile; incurajeaza colaborarea si altruismul, creeaza contexte favorabile increderii, iubirii si conectarii autentice dintre persoane. Toate acceste beneficii ale empatiei, si altele pe care nu le-am enumerat inca, se manifesta inclusiv in relatia dintre parinti si copii.
Empatia se invata
Modul in care ne crestem copiii este un factor determinant pentru felul in care isi vor dezvolta capacitatea de iubire si de apropiere. Vestea buna este ca empatia se invata si este sansa copiilor nostri la o viata traita inteligent din punct de vedere emotional, in relatii care sa le ofere recompense afective si implinire.
Pentru a intelege emotiile celorlati, este nevoie sa iti intelegi propriile stari, de aceea, pe langa afectiunea si dragostea neconditionata, primul pas pentru a le dezvolta celor mici capacitatea de empatie este sa-i ajuti sa-si numeasca si sa-si exprime emotiile. Dupa 3 ani, copiii pot fi invatat despre stari precum bucuria, tristetea, curajul, frica, bunatatea, rautatea, fruia, calmul. Cand vor sti sa identifice aceste stari, copiii vor putea vorbi de spre ele pentru a se elibera si a invata sa le gestioneze fara probleme.
Foloseste povestile
Lectura activa a cartilor dezvolta empatia copiilor si inteligenta lor emotionala. Atunci cand le citesti, intreaba-i ce simt personajele, care cred ei ca sunt motivele pentru care personajele iau anumite decizii. In acest fel ii ajuti sa inteleaga care sunt emotiile din spatele faptelor. Vorbeste-le copiilor despre faptul ca dorintele noastre, convigerile si emotiile pe care le simtim ne influenteaza faptele. Dar nu scuza in acest fel comportamentele negative. Profita de orice context favorabil pentru a le vorbi copiilor despre o atitudine morala si corecta, care nu-i raneste pe ceilalti si care incurajeaza relatiile valoroase.
“Cum te-ai simti in locul lui?”
Daca nu ti-a fost niciodata foame, este mai greu sa intelegi o persoana care sufera din acest motiv… Insa, exercitiile in care ii provocam pe copii sa se puna in pielea altcuiva pentru a intelege acea persoana si consecintele unor actiuni sunt foarte utile, nu doar pentru dezvoltarea empatiei, ci si pentru educatie. “Cum te-ai simti tu, daca fratele tau ti-ar smulge jucaria?”, “Cum te-ai simti daca nu as mai vrea sa vorbesc cu tine?” sunt doar cateva exemple de intrebari care le deschid copiilor calea spre perpectiva celuilalt si care ii ajuta sa fie mai atenti cu sentimentele altora.
“Ce avem in comun?”
O cheie a comunicarii si conectarii o reprezinta punctele comune. Pentru noi, adultii, punctele comune alimenteaza conversatiile, incurajeaza aliantele, simpatiile si favorizeaza prieteniile. De ce nu ar fi la fel si in cazul copiilor? Ajuta-i pe copiii tai sa identifice puncte pe care le au in comun cu cei pe care ii cunosc. Invata-i sa puna intrebari care sa-i ajute sa afle aceste informatii si sa le foloseasca apoi in conversatie pentru conectare.
Chiar daca invatam pe tot parcursul vietii, iar empatia se poate dezvolta si mai taziu in viata, startul pozitiv pe care il dai copiilor tai fiind tu insuti un parinte empatic este un avantaj fara egal. Nu ezita sa-ti manifesti afectiunea fata de copiii tai, dar ajuta-i cu reguli clare si discutii din care sa simta faptul ca sunt intelesi, respectati si ca au un rol important in familie, chiar si atunci cand li se spune “NU”. Ia in calcul si faptul ca in relatia cu cei mici, greselile apar de ambele parti.
„Momentele in care ne pierdem cumpatul sau actionam fara tact ne ofera oportunitati prin care smerenia, iertarea si compasiunea ne pot aduce mai aproape de copilul nostru si ne ajuta pe fiecare dintre noi sa ne dezvoltam pe parcursul acestui proces“, spun dr. Shauna Shapiro si dr. Chris White, autorii lucrarii „Empatia in parenting”, aparuta la Editura ALL, care ofera sfaturi pertinente despre cum poti sa cresti un copil fericit, independent si echilibrat, dezvoltandu-i inteligenta emotionala si fiind un parinte empatic.
Sursa foto: huffingtonpost.com
