Martisorul are numeroase semnificatii care ne trimit la simbolurile legate de viata, moarte sau iubire. La daci, martisorul era un talisman oferit pentru a purta noroc. Acesta era oferit in ajunul anului nou, impreuna cu urari de bine, sanatate, dragoste si fericire. La geto-daci, anul nou incepea pe 1 martie, iar luna martie era astfel prima luna din an, iar calendarul popular avea doua anotimpuri : iarna si vara.
In trecut, martisorul era oferit de catre parinti copiilor in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. De snurul alb si rosu se agata si un banut de argint care purta noroc. Martisorul era scos fie la o anumita sarbatoare de primavara, fie cand arborii infloreau si era legat de un copac inflorit sau un trandafir. Cei care purtau martisoare nu erau parliti de soare, de aici si zicala "Cine poarta martisoare/Nu va fi parlit de soare”, si cresteau frumosi, sanatosi, norocosi si feriti de deochi .
Simbolul martisorului
Potrivit traditiei, martisoul era confentionat din doua fire de lana colorata, alba si neagra sau alba si albastra si facut cadou in prima zi a lunii martie. Fetele si femeile tinere purtau martisoare de 1 martie pentru a sarbatorii venirea primaverii.
Martisorul este simbolul soarelui de primavara, care seamana cu un ban de argint, iar culoarea argintului este un semn al puterii si al fortei. "Martisorul este un simbol al focului si al luminii, deci si al soarelui. Poporul nostru il cunoaste si il tine in mare cinste, si il poarta copiii, fetele si mai rar nevestele si flacaii, fiindca el e crezut ca aducator de frumusete si de iubire", spunea George Cosbuc, intr-un studiu.
In folclorul romanesc, fiecare anotimp este simbolizat cromatic. Astfel, primvara este reprezentata prin rosu, vara prin verde sau galben, toamna prin negru, iar iarna prin alb. Si martisorul, impletit din fire albe si rosii, este un simbol al trecerii de la iarna la primavara. Rosul si albul mai semnifica femeia si barbatul, doua principii inseparabile.
De ce purtam martisoare
Tot George Cosbuc ne explica acest obicei vechi de mii de ani: "scopul purtarii lui este sa-ti apropii soarele, purtandu-i cu tine chipul cam cu acelasi rost cum purtam noi o cruce ori un chip al lui Hristos in san. Printr-asta te faci prieten cu soarele, ti-l faci binevoitor sa-ti dea ce-i sta in putere, mai intii frumusete ca a lui, apoi veselie si sanatate, cinste, iubire si curatie de suflet".
Martisoarele trebuie purtate precum un lucru sfant, care aduce sanatate si binecuvantare in anul respectiv. Potrivit traditiei, martisorul trebuie legat de mana la rasaritul soarelui, in prima zi a lunii martie. Martisorul se poarta de pe 1 martie pana cand se aude cucul cantand si pana infloresc ciresii si trandafirii si pana cand vin pasarile calatoare. Atunci martisorul nu se arunca ci se leaga de un copac inflorit, pentru a aduce noroc.
Martisorul este insa inainte de toate un simbol al bucuriei de a trai si al renasterii naturii. Cele doua doua fire ale snurului martisorului simbolizeaza lupta permanenta dinte lumina-intuneric, caldura-frig, iarna-vara, dragoste-ura, viata-moarte, bine-rau.
Primele martisoare
Primele martisoare au fost confectionate fie din pietre albe si rosii insirate pe o ata, fie din monede legate cu fire negre si albe de lana. Aceste amulete aduceau noroc si vreme buna. Martisorul este un vestitor al primaverii si este purtat de toata lumea, nu numai de catre copiii si fetele tinere. Pe 1 martie, batranii satului legau fiecare pom roditor cu un astfel de snur. Banutul de la martisor se da jos in prima zi cu luna plina , iar fetele cumparau cu el cas si vin, pentru a avea pielea alba si obrajii rosii.
