Descriere
Radacina este simpla sau putin ramificata, de culoare alb-galbuie, acoperita cu numeroase lenticele din cauza carora are un aspect neregulat..
Frunzele sunt lucioase pe fata si pufoase pe dos, fiind cu mult mai mari decat cele de patrunjel si de morcov.
Cultivare si ingrijire
Terenul pentru cultura pastarnacului trebuie pregatit din toamna, prasit la 25-30 cm adancime si fertilizat.
Pastarnacul se seamana primavara cat mai devreme, in randuri, la 20-30 cm distanta. Pentru a grabi rasarirea, samanta de pastarnac se tine in apa cu 2-3 zile inainte.
Adancimea de semanare este de maxim 2 cm. Este bine ca randurile semanate sa fie acoperite cu un strat subtire de mranita pentru a proteja cultura de efectele ploii.
Pastarnacul trebuie rarit cand atinge circa 5-6 cm, la o distanta de 3-5 cm.
Intrebuintari medicinale
Radacinile pastarnacului contin zaharuri, proteine, grasimi, vitaminele B1, B2 și C, potasiu, siliciu, fosfor si clor.
Se foloseste si pentru combaterea calculilor renali si biliari, in starile febrile dar si impotriva reumatismului.
Consumul de pastarnac ajuta in metabolismul oxigenului, functionarea normala a tiroidei, secretia normala de adrenalina.
Este foarte nutritiv si are proprietati diuretice astfel ca este recomandat pentru persoanele care sfera de obezitate. Pentru proprietati diuretice maxime, se va consuma supa de pastarnac, ceapa si praz.
Utilizari culinare
Pastarnacul au un gust dulceag si miros caracteristic, fiind intrebuintat mai ales in supe, ciorbe, salate si mancaruri de legume.
Aceasta legume este denumita uneori si “morcovul alb”. Frunzele tinere si varfurile tulpinilor se pot folosi in supele de verdeturi drept condiment.
Pastarnacul inabusit poate fi folosit ca garnitura pentru fripturi.
De asemena, legume mai este folosita la aromatizarea zarzavaturilor, muraturilor si conservelor de legume.