Universul exista doar pentru noi? Sintem singuri aici? Oamenii de stiinta raspund la intrebarile filosofilor. „Sintem in spatiu de 50 de ani. E o perioada destul de lunga si cu siguranta am progresat mult. Unde vom fi peste 50 de ani de acum inainte? Nu stiu, dar cu siguranta nu este SF sa credem ca, intr-o buna zi, cind Soarele va fi din ce in ce mai mare si mai batrin, Titan, marea luna a lui Saturn, va fi casa unor constiinte ca noi“, isi incepe David Southwood, directorul stiintific al Agentiei Spatiale Europene (ESA), sirul previziunilor cosmice, pentru BBC News.
„Sa incep aproape de casa. Cred ca Marte ar trebui sa fie tinta numarul unu pentru anii care vor veni“, crede acesta. In opinia lui, obiectivul inevitabil este acela de a le aduce oamenilor de stiinta de pe Terra roci martiene. Seful ESA il citeaza in acest sens pe prietenul Colin Pillinger, profesor la Universitatea britanica Open: „Aduceti-mi o bucata de Marte in laborator si va voi spune mai multe despre aceasta planeta decit un robot care se tiraste pe suprafata ei“. El adauga insa ca Marte este o planeta mare si nu vor fi suficiente mostrele dintr-o singura regiune. Ea va trebui explorata in profunzime: „Imaginati-va ca aterizati in Arabia Saudita si ca ar putea sa va spuna ce se intimpla in Groenlanda . Exista conexiuni intre cele doua, dar sint foarte diferite“.
Cu toata fascinatia pe care o suscita Marte printre paminteni, descoperirile cele mai uimitoare din ultima decada au fost facute insa pe satelitii lui Jupiter si Saturn. Vaporii de apa raspinditi la polul sud , neobisnuit de cald, al lui Enceladus, si posibilul ocean de pe Europa, una dintre lunile lui Jupiter, au constituit prilej de dezbatere internationala printre oamenii de stiinta. „Astfel de surprize ne demonstreaza ca nu intelegem inca sistemul solar “, a decretat Southwood.
Robotii sint eficienti in explorarea spatiului, dar tot oamenii trebuie trimisi in aventurile cosmice, e de parere seful stiintific ESA. „Am fi putut sa trimitem un robot la Polul Sud, sa analizeze tipurile de gheata de acolo. Dar ceea ce ne amintim este steagul infipt de Amundsen. E felul nostru uman in care relationam cu marile evenimente.“ Daca am compara ceea ce stia omenirea in 1957 si ceea ce stie acum, cele mai mari diferente sint cele care se intimpla in afara sistemului solar. Iar acolo, robotii sint absolut necesari pentru a investiga.
„Cind eram student, in 1960, gaurile negre erau o constructie teoretica . Nu existau cu adevarat. Acum vorbim despre ele in fiecare zi. Nu existau nici raze X, nici gamma, nici ultraviolete. Cu ajutorul lor avem capacitatea de a privi altfel Universul“, spune Southwood, repetind ca cercetarea spatiala trece de limitele stiintei si exprima nevoia umana de a sti. „Toate intrebarile pe care le punem in acest domeniu au o natura fundamentala. Sintem singuri aici? Acest intreg univers s-a intimplat tocmai pentru a duce la noi? Cind eram tinar, intrebarile astea erau doar pentru filosofi. Dintr-o data, ele au devenit subiecte pentru oamenii de stiinta. Si tocmai de aceea trebuie sa avem mintea limpede si sa nu devenim prea mistici.“
Directorul pe stiinta de la ESA adauga insa ca multe dintre aceste intrebari s-ar putea sa nu aiba raspuns. Ele sint doar imboldul de a continua aventura si de a duce oamenii catre un nou orizont. „Unii s-ar simti frustrati. Eu sint foarte fericit ca om de stiinta“, mai sustine inflacarat Southwood, replicind celor care acuza comunitatea academica de lipsa raspunsurilor: „Nu trebuie sa renuntam la cercetare doar pentru ca ni se pare ca nu aduce rezultate. Am pierde sentimentul acela ca miine ar putea fi complet diferita de azi. Iar asta ar fi o pierdere catastrofica pentru societate“.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la
Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
https://acasa.ro
165
60
