Patru cercetatori japonezi de la Universitatea din Tsukuba au descoperit cum sa te imbeti fara sa bei un strop de alcool si cum sa te saturi fara sa pui in gura vreun pic de hrana. Ei au inventat simulatoarele de senzatii, mai exact simulatorul de hrana si cel de betie. Practic, de acum inainte vom putea manca linistiti o friptura "virtuala", fara sa ne temem ca am putea sa ne ingrasam.
Friptura virtuala are acelasi gust precum cea reala
Simulatorul de hrana este de fapt o interfata haptica, care simuleaza forta muscaturilor, in vreme ce gustul este redat de o combinatie de senzatii chimice si auditive (sunetul marului din care musti, de exemplu).
Simulatorul de hrana genereaza o forta virtuala identica cu cea la care sunt supusi dintii in timpul masticatiei. Practic, aparatul care simuleaza hranirea are patru componente. Una este formata din partea mecanica, adica de senzorul de forta care simuleaza presiunea si vibratiile de la nivelul gingiilor si dintilor, exact ca fortele la care sunt supuse acestea in timpul unei hraniri reale.
Acestei componente i se integreaza un senzor multimodal care sa imite gustul mancarii, senzor care poate reproduce cateva mii de tipuri de gust, si celelalti senzori care redau sunetul si aroma "marului virtual", sa zicem, din care tocmai ai muscat. In ceea ce priveste sunetul, acesta este redat de un microdifuzor care a inregistrat in prealabil inclusiv zgomotul produs de vibrarea dintilor, ca si toate celelalte sunete asociate unei hraniri adevarate.
Gustul este si el reprodus prin sinteze chimice, obtinute in urma unor cercetari de laborator minutioase, in vreme ce aroma este redata cu ajutorul unui minivaporizator. Mai mult, cu ajutorul unei taste, gustul poate fi schimbat pe loc. Daca "friptura virtuala" vi se pare prea sarata, cu ajutorul unei singure tastari, ii puteti adauga pe loc orice condiment sau arome, fara teama ca, la final, daca nu iese bine, veti fi nevoiti sa o aruncati la gunoi.
Inventatorii japonezi au gasit si aplicatii asociate simulatorului de hrana, si nu doar in folosul curelor de slabire. Astfel, aparatul poate fi folosit cu succes in cadrul experimentelor destinate copiilor cu dificultati de masticatie sau in cercetarea alimentara, creand produse care sa supuna dintii ori gingiile unor solicitari controlate.
De asemenea, industria entertainementului va gasi cu siguranta aplicatii, cata vreme, printr-o simpla apasare de tasta, gustul unei mancari - sa zicem dulce - pe care tocmai o "mesteci", poate fi modificat instantaneu in opusul sau. Succesul la public al unui astfel de experiment in direct pare a fi garantat. Proiectul a fost testat pe cateva sute de volutari, fiind considerat a fi un succes.
Betiile virtuale - utilizate pentru a experimenta senzatia de fericire
Alte 300 de persoane au experimentat senzatiile de "betie virtuala" in cadrul recentului International Collegiate Virtual Reality Contest (IVRC) 2005, unde interfata prezentata a luat primul loc. Cu ajutorul computerului, voluntarii au putut experimenta senzatia de fericire asociata cu diverse tipuri de bauturi. Producatorii spun ca urmatoarele generatii de aparate vor fi de dimensiuni mult reduse, astfel incat sa incapa in buzunar. In plus, interfata va fi bazata pe touch-screen, utilizatorul apasand pur si simplu pe o fereastra a miniecranului sau, pentru a alege cu ce sa se "imbete" - whisky, gin , vodca etc.
Aplicatiile acestei inovatii sunt dintre cele mai diverse, cea mai importanta fiind aceea ca organismul nu mai este expus cantitatilor de alcool care pot sa ii dauneze grav. La fel ca hrana virtuala, si betia virtuala va fi cu siguranta speculata de industria divertismentului.
Realitatea virtuala - tot mai prezenta
In prezent, simularea de senzatii se mai aplica si pentru domeniul aviatic. Astfel, cu ajutorul unor simulatoare 3D care imita aproape la perfectie realitatea si a unor ochelari 3D, poti trai exact acele stari prin care trec pilotii de avioane cand se afla in zbor. Se stie, efectul acestui gen de ochelari se realizeaza prin tehnica denumita "time-sequential multiplexing", care alterneaza succesiv imaginile pentru ochiul stang cu cele pentru ochiul drept de fiecare data cand computerul refresheaza ecranul. Parametrul fundamental este refresh-ul monitorului, care trebuie sa fie de minim 100 Hz. Alte elemente utilizate in simulatoare sunt castile 3D. Ele au de fapt doua mici ecrane in dreptul fiecarui ochi. Prin obtinerea a 2 imagini diferite in cele doua ecrane, intri efectiv intr-o alta lume ("imersie 3D").
De asemenea, putini romani au intalnit holograme, si extrem de putini au vazut imaginile 3D color de inalta rezolutie miscandu-se sau plutind in spatiu. Aceste dispozitive atrag atentia privitorilor oriunde sunt expuse, fiind din ce in ce mai utilizate in industria de publicitate.
Sistemul obtine imaginile 3D prin combinarea imaginilor proiectate pentru ochiul stang si pentru cel drept, pe un display holografic digital. Aparatura pentru care sunt proiectate accepta imagini video in formate stereoscopice fiind totodata compatibil cu softurile grafice 3D.
https://acasa.ro
165
60
