Cercetatorii americani au reusit sa recreeze in conditii de laborator o protocelula asemanatoare cu primele celule aparute pe fata Pamantului acum 3.5 su 4 miliarde de ani si din evolutia si agregarea carora s-a dezvoltat viata.
Asa cum le cunoastem noi, celulele sunt adevarate orase cu complexe energetice date de mitocondrii, gropi de gunoi (lizozomi), guvernare locala data de nucleu cu ADN-ul ca un cod legal, alaturi de multe alte activitati ce se desfasoara in si in afara granitelor.
Celulele prezinta de asemenea o patrula de granita sub forma unei duble membrane care foloseste proteine, pori si diferite canale pentru a lasa sa intre substantele nutritive , dar a tine afara alte substante chimice daunatoare.
Cu toate acestea, acum 3.5 – 4 miliarde de ani, biologii cred ca celulele erau mult mai putin complexe; in loc sa prezinte complexitatea unei metropole, ele erau alcatuite abia dintr-o membrana cu o informatie genetica inauntru, fara structura si proteinele care le dau complexitatea actuala. In acest caz, intrebarea se pune: cum reuseau celulele sa absoarba substantele nutritive necesare supravietuirii si reproducerii?
Tocmai pentru a afla raspunsul la aceasta intrebare si a incerca sa patrunda in secretele dezvoltarii vietii pe Pamant, revista Scientific American informeaza ca cercetatorii de la Scoala Medicala Harvard au incercat sa construiasca un model a ceea ce se presupune ca ar fi trebuit sa fie o protocelula, alcatuita dintr-o fasie de material genetic inconjurata de o membrana grasa.
Membranele celulelor moderne sunt formate din doua straturi de acizi grasi , denumiti fosfolipide; dar pentru a imita cat mai bine conditiile de viata de acum 4 miliarde de ani, cercetatorii au folosit acizi grasi cu o structura mult mai simpla.
Miza incercarii geneticienilor a fost aceea de a dispune in jurul fasiei de informatie genetica o membrana destul de poroasa pentru a lasa sa intre substantele nutritive (precum nucleotidele, unitatile din care se formeaza materialul genetic), dar in acelasi timp destul de puternica pentru a proteja materialul genetic si a-l tine inauntru dupa multiplicare.
Pentru a testa protocelula, oamenii de stiinta au pus acizi grasi si o fasie de ADN intr-un tub cu apa. In aceste conditii, acizii grasi au format un inel, precum o membrana, in jurul informatiei genetice, dupa care geneticienii au introdus in mediul acvatic nucleotide pentru a vedea daca vor penetra membrana si vor copia informatia ADN dinauntru.
Rezultatul a fost pozitiv – nucleotidele au intrat in protocelula si au copiat informatia ADN dupa 24 de ore, dar ceea ce le ramane cercetatorilor acum de facut este descifrarea modului in care primele celule s-au divizat si s-au reprodus.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro