Prozacul nu este mai bun decat autosugestia

Cercetarile de amploare ale mai multor oameni de stiinta din SUA si Canada au aratat antidepresivul prozac , folosit de mai bine de 40 de milioane de oameni de la aparitia lui nu este mai bun decat o autosugestie . Publicatia britanica The Guardian informeza ca o echipa de cercetatori din America si Canada, condusa de profesorul Irving Kirsch de la Universitatea Hull, a aratat ca la o analiza a datelor disponibile despre efectele antidepresivelor (nu numai prozac) si a probelor clinice pe care producatorii nu le-au publicat la momentul potrivit, antidepresivele nu sunt mai bune decat o pastila de zahar care se presupune a fi prozac sau orice altceva, ceea ce arata ca efectul medicamentelor este aproape nul. Experimentele medicale au aratat ca efectul pe care il are o patila de Prozac si una de zahar este aceeasi, pacientii care au luat Prozacul imbunatatindu-si conditia, ceea ce s-a intamplat si cu cei care au luat o pastila de zahar. Singura exceptie examinata de cercetatori a fost aceea a pacientilor cu grave tulburari, cu toate ca e posibil ca in cazul acestora sa nu mai functioneze autosugestia si nu ca ar avea vreun efect prozacul. In urma acestor analize, profesorul Kirsch spune ca “sunt foarte putine motive pentru prescrierea medicatiei antidepresive , in afara de pacientii foarte depresivi si numai cand tratamentul alternativ nu a dat rezultate.” Profesorul s-a aratat ingrijorat si de modul in care se dau licentele pentru diferite astfel de medicamente. Studiul publicat initial in revista Public Library of Science a inceput sa faca deja valuri atat printre psihiatri cat si printre companiile producatoare de antidepresive, astfel incat daca deja incepuse sa se recomande tot mai putina medicatie pentru depresii, de acum incolo e de asteptat ca administrarea lor sa nu mai fie decat pentru cazuri exceptionale. In ultimii ani s-au luat in considerare si efectele secundare pe care le pot produce medicamente precum prozacul, pentru ca se presupune ca ele induc in tinerii cu varste sub 18 ani stari suicidale. Tocmai de aceea prozacul este utilizat mai degraba pentru adulti. De cand a inceput sa fie comercializat in SUA in 1988, prozacul – pus in circulatie de Eli Lilly – a fost consumat de mai mult de 40 de milioane de oameni. Pana acum se credea ca efectele secundare sunt nesemnificative pe langa mariele beneficii pe care le aduce celor care sufera de boala secolului XX – depresia. De altfel, Eli Lilly declara ca studiul nu i-a in considerare efectele benefice ale medicamentului. Detronat de Viagra Prozacul, ca si alte medicamente ce combat depresia, reprezinta o adevarata cultura a ultimelor decenii, fiind subiectul a numeroase carti si articole ce au depasit sfera medicala. Astfel, Peter Kramer a scris in cartea „Ascultind de Prozac“ ca oricine simte ca nu este prea vesel ar trebui sa incerce o doza de Prozac pentru a-si ridica starea de spirit. In 1993, acelasi medicament era recomandat de „ Time Magazine “ drept „tableta anului“, iar vinzarile sale au crescut spectaculos, fiind intrecute doar de succesul inregistrat de Viagra. La un moment dat, firma producatoare vehicula chiar cifra de 54 de milioane de persoane care au fost ajutate de Prozac pe intregul glob. Nu au lipsit nici acuzatiile la adresa medicamentelor antidepresive din pricina efectelor secundare de care acestea ar fi responsabile, inclusiv cele axate pe cresterea pericolului sinuciderii. Firma Eli Lilly a cistigat insa toate procesele care au avut drept cauza aceste acuzatii. Sinapse antidepresive Unul dintre factorii care stau la baza depresiei este o substanta organica, numita serotonina, care functioneaza ca transmitator al informatiei de la un neuron la altul. Medicamentele antidepresive, precum Prozacul, fac ca serotonina sa stea o perioada mai indelungata intre neuroni, ceea ce determina o intarire a legaturii dintre ei, avind ca efect reducerea depresiei. Numai ca, raminind mai mult timp intre neuroni, serotonina blocheaza transmiterea altor mesaje ulterioare prin aceste canale, ceea ce poate duce la o procesare mai lenta a informatiei de catre creier. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro