IT & C

Primele orase balcanice ascultau de Zeita-Mama

In raspar cu arheologia clasica, cercetatorul Dan Semenescu de la Sorbona sustine ca civilizarea Europei stravechi ar fi avut loc independent de revolutia neolitica din Mesopotamia. Orientul Apropiat este leaganul civilizatiei noastre, locul in care au aparut acum 12.000 de ani primele sate si culturi agricole . De ce tocmai aici? Pentru ca era regiunea cu cele mai variate specii de plante si animale, cu o clima numai buna pentru ca vinatorul-culegator sa se metamorfozeze in agricultor si crescator de animale. Mai departe, cultura superioara a neoliticului din Mesopotamia ar fi fost difuzata, treptat, spre restul lumii, inclusiv spre Europa, sustine arheologia clasica. In contrast cu acest scenariu, din anii ’80 incoace, unii specialisti in preistorie afirma ca civilizatia Europei n-ar datora nimic Orientului Apropiat. Ipoteza neortodoxa e sustinuta si de filozoful Dan Semenescu, doctor in sociologie la Sorbona si cercetator in cadrul CETCOPRA (Centre d’Etude des Techniques des Connaissances et des Pratiques) de la Universitatea Paris I Sorbona. „Civilizatia neolitica din spatiul balcanic este vazuta ca o difuzare dinspre Anatolia. Eu insa cred ca in spatiul european, intre 7000 si 3500, deci inainte de sosirea indo-europenilor, s-a dezvoltat o civilizatie urbana aparte ghidata de cultul Zeitei-Mama“, isi rezuma Semenescu concluziile doctoratului sustinut anul trecut la Sorbona. Aceasta ordine religioasa ar sta la baza primelor asezari urbane din Balcani, total diferite de orasele-stat din Mesopotamia, completeaza filozoful. Civilizatia balcanica neolitica se naste in prelungirea Paleoliticului tirziu de pe acelasi teritoriu, sustine Semenescu. „La Mitoc, Botosani, s-au descoperit figuri feminine de acum 37.000 de ani, care confirma unele ipoteze legate de existenta unei societati matriliniare cu o religie a Vietii universale concretizate in figura Zeitei-Mama“, arata Semenescu. Or, aceasta religie si organizare sociala s-ar fi transmis si in Neolitic. „Acum 12.000 de ani, clima a inceput sa se incalzeasca, marcind sfirsitul ultimei glaciatiuni. Totodata, a aparut o abundenta de animale si vegetatie. In fata acestei bulversari a mediului, oamenii au simtit nevoia sa introduca ritualuri care sa restabileasca echilibrul“, afirma Semenescu. Religia lor centrata in jurul Vietii sacre s-a imbogatit cu ritualul insamintarii pamintului. „Initial, munca agricola nu se facea pentru hrana, ci ca un gest care imita noua forma a sacrului, ca viata in exces“, precizeaza Semenescu. „Aceasta continuitate intre Paleolitic si Neolitic repune in discutie ideea unei rupturi intre cele doua perioade“, declara, pentru Cotidianul, sociologul francez Alain Gras, directorul CETCOPRA. Catalin Bem, arheolog la Muzeul National de Istorie a Romaniei , respinge ipoteza existentei unei societati matriliniare in Neoliticul din Balcani. „Pentru tot Neoliticul, panteonul este general feminin, dar nu exista dovezi ca ar fi existat o organizare matriliniara. Cele mai bogate morminte din aceasta perioada apartin barbatilor“, spune arheologul. Nici ideea unei civilizatii neolitice balcanice rupte de spatiul oriental nu suride arheologilor romani. Cultul Zeitei-Mama, de exemplu, n-ar fi fost preluat din Neoliticul din Balcani, tocmai din Orient. „Primele civilizatii neolitice de la noi nu sint locale, ci provin din migratii. Cultul Zeitei-Mama vine din Anatolia, unde s-au gasit statuete similare. La fel si agricultura, care apare in jur de 8000 i.Hr. in Orient, la noi ajungind pe la 6500“, afirma arheologul Gheorghe Lazarovici, profesor la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu. Contra ipotezei lui Dan Semenescu, el mai observa ca nu poate fi dovedita o continuitate religioasa in sud-estul Europei de la Paleolitic spre Neolitic, deoarece cultul Zeitei-Mama dispare in Balcani acum 20.000 de ani si reapare abia dupa migratiile sosite din Anatolia in jurul mileniului VII i.Hr. O alta ipoteza controversata a lui Dan Semenescu se refera la urbanizarea Balcanilor la cumpana mileniilor VII si VI i.Hr. Locuirea de tip urban din regiunea noastra s-ar fi ivit tot sub semnul cultului Zeitei-Mama si al societatii matriliniare, spune filozoful. „La fel cum vasul, facut dupa corpul femeii, este un receptacul de viata, de mincare, si casa este tot un soi de receptacul al vietii sacre. In cultura Vinca s-au gasit miniaturi de casa cu git si cap de femeie“, argumenteaza Semenescu. In plus, se pare ca religia Vietii universale si-a pus amprenta si asupra oraselor preistorice balcanice, cu locuinte organizate geometric (dupa un plan circular sau paralel). „Daca luam drept criteriu de definire a urbanului structurarea geometrica, putem vorbi in mileniile VI-V de niste «orase-viata» existente in Balcani“, spune Semenescu. Este vorba despre niste spatii sacre fara inegalitati sociale, in care ierarhiile se faceau in functie de competente. In schimb, in „«orasul-autoritate», cum este Uruk, conducatorul-preot locuieste in templul aparat de ziduri ce-l separa de spatiul profan al supusilor“, spune Semenescu. „Criteriul geometric este ultimul care conteaza cind vorbim despre urbanizare. Un oras se caracterizeaza printr-o serie de elemente politice, militare sau sociale. Canalizarea este, si ea, la fel de importanta“, transeaza lucrurile Catalin Bem, care crede ca nu putem vorbi despre orase propriu-zise in Neoliticul din Balcani. El admite insa ca la Gumelnita sau Cucuteni au existat asezari protourbane. „Sint concentrari de la 7 case care pot avea 50 de oameni pina la 100 de case“, exemplifica Bem. Abia o data cu polisurile grecesti din Dobrogea si cu perioada romana putem vorbi despre urbanizare“, precizeaza arheologul. De cealalta parte a frontului de discutie, Alain Gras crede ca „notiunea de urbanizare este destul de ambigua pentru societatile preistorice si ca o aglomerare de constructii si o organizare rationala pot fi un indiciu pentru urbanizare“. Sociologul francez vorbeste chiar despre o „schimbare de paradigma“ in cercetarile preistorice. „Este vorba despre reabilitarea simbolicului ca factor de evolutie sociala, ceea ce contravine abordarii simpliste din perspectiva cauzalitatii tehnice“, spune Gras. Civilizarea omului in date 35000 i.Hr. Debutul Paleoliticului Superior si aparitia lui Homo sapiens sapiens in Orientul Apropiat 14000 i.Hr. Arcul si sageata in Europa 12000 i.Hr. Primele sate din lume (Siria) 10000 i.Hr. Aparitia uneltelor in piatra lustruita si trecerea spre Neolitic 8000 i.Hr. Sfirsitul ultimei glaciatiuni, incalzirea la latitudinile temperate 4000 i.Hr. Aparitia asezarilor complet urbane (Eridu, Ur) 3500 i.Hr. Nasterea scrierii si trecerea de la preistorie la istorie 3100 i.Hr. Ivirea culturii superioare in Sumer si in Egipt Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele