IT & C

#nasa #sonda #marte

Planeta Rosie, refugiul omenirii

Primul esantion de sol martian colectat de sonda americana Phoenix a demonstrat ca Marte este propice vietii. In viitor, cand Terra nu va mai putea sustine viata, omenirea isi va gasi refugiul pe Planeta Rosie.

Dat fiind nutrientii minerali continuti de solul martian, viata a fost posibila si in trecut si va fi posibila si in viitor, dupa cum a subliniat Samuel Kounaves. Solul contine magneziu, potasiu, sodiu si clorura de sodiu . Aciditatea acestuia este mai ridicata, prezentand un pH de 8-9, dar nu intr-atat incat sa afecteze cresterea plantelor.

„Solul de pe Marte este de acelasi tip cu acela care se gaseste pe ogorul dumneavoastra si in care puteti planta sparanghel fara probleme", a sustinut Kounaves intr-o conferinta de presa. Asta este chiar o veste buna, mai ales de cand studiile au demonstrat ca sparanghelul scade colesterolul pana la limitele normale!

Asadar, viitorii colonisti martieni vor duce o viata sanatoasa. Alba ca Zapada Rezultatele preliminare ale analizei solului demonstreaza ca "apa in stare lichida a fost prezenta pe solul martian la un anumit moment in istoria sa si ar putea fi in prezent sub scoarta martiana". De altfel,­ era un lucru banuit dintotdeauna si stiut cu certitudine de cand Phoenix a excavat, la 15 iunie, un sant in solul arctic de pe Marte.

Opt bucatele dintr-un material stralucitor au fost identificate de catre cercetatorii de la NASA ca fiind gheata, cand au observat, patru zile mai tarziu, ca fragmentele s-au evaporat. "Bucatile de material au disparut complet pe parcursul a catorva zile, dovada perfecta ca este vorba de gheata. Initial, unii au crezut ca putea fi sare, insa aceasta nu ar fi trecut prin procesul de sublimare", a declarat dr. Peter H. Smith de la Universitatea din Arizona, coordonatorul-sef al misiunii.

Teoria este sustinuta si de o alta sapatura, in care bratul robotizat al sondei Phoenix­ s-a ciocnit de o suprafata dura, despre care se credea ca ar fi un strat de gheata, care nu a putut fi strapunsa nici dupa trei incercari. Noul sant a fost numit sugestiv "Alba ca Zapada 2", iar suprafata dura pe care o adaposteste se afla la acelasi nivel, sub solul martian, cu fragmentele albe gasite anterior. Cercetatorii NASA planuiesc acum sa strapunga aceasta suprafata cu un burghiu aflat in dotarea sondei, pentru a obtine cateva mostre.

Phoenix a ajuns pe Marte pe 25 mai, gasirea dovezilor ca exista gheata pe Planeta Rosie fiind cel mai important obiectiv, dupa ce, in 2002, masuratorile realizate de sonda Odyssey au sugerat ca solul din regiunea arctica martiana ascunde, la doar cativa centimetri dedesubt, cantitati masive de apa in stare solida. Clima martiana este in prezent prea rece pentru a permite prezenta apei in forma lichida, insa, in trecut, daca axa planetei s-ar fi inclinat ocazional, regiunile polare ar fi putut inregistra temperaturi de peste zero grade Celsius.

Vantul solar interactioneaza direct cu ionosfera martiana, din aceasta cauza atmosfera fiind mai rarefiata decat in mod normal. Presiunea atmosferica la suprafata are o valoare de doar 0,7-0,9 kPa, in comparatie cu cea a Pamantului, de 101.3 kPa.

Compozitia atmosferei este de 95% dioxid de carbon, 3% nitrogen, 1,6% argon, continand urme de oxigen si apa. Viata la suprafata planetei ar fi posibila doar in conditii amenajate, iar ingredientul esential este apa. Oamenii de stiinta cred ca zona in care se afla acum sonda Phoenix ar fi putut fi, candva, un mediu capabil sa sustina forme de viata, iar acestea ar fi putut sa-si continue existenta daca s-ar fi adapostit in subsol atunci cand planeta si-a pierdut magnetosfera. Este posibil sa se fi intamplat asa.

Proiecte de colonizare a planetei Marte sunt deja in derulare Viata subterana Scanerele de pe Mars Odyssey au descoperit un complex de sapte pesteri, ale caror intrari au fost fotografiate in detaliu. Ele se afla in zona vulcanica "Arsia Mons" si ar putea fi, conform specialistilor de la NASA, singurele adaposturi naturale care ar putea proteja dezvoltarea unor forme de viata primitive si ar putea adaposti apa in forma lichida.

Cu deschizaturi verticale, avand adancimi de la 80 de metri la 130 de metri, cele sapte pesteri sunt ferite de particulele de energie care bombardeaza suprafata planetei, de radiatiile ultraviolete, variatiile bruste de temperatura de la 20oC la –140oC, pastrand conditii constante pentru un habitat subteran.

Marte are cele mai puternice furtuni de nisip din sistemul solar , care se starnesc, cu predilectie, cand planeta este in pozitia cea mai apropiata de Soare, crescand temperatura la sol. Trecutul lui Marte, descifrat in particulele de gheata Existenta metanului indica faptul ca pe planeta a existat si exista o sursa de viata bazata pe carbon. Sursa generatoare de metan ar putea fi, conform cercetatorilor de la NASA, microorganisme, ca metanogenele. Cert este ca povestile cu martieni care au existat intotdeauna in folclorul popoarelor pot avea un sambure de adevar.

Oamenii de stiinta sunt increzatori ca vor afla trecutul Planetei Rosii studiind particulele de gheata. Daca gheata contine impuritati, acest lucru poate oferi informatii despre trecutul climatic. Marte s-a format, ca si Pamantul, in urma cu 4,6 miliarde de ani. Este posibil ca ea sa fi trecut si printr-o perioada umeda, propice unei vieti diversificate la nivelul solului. Alti doi roboti americani, Opportunity si Spirit, care exploreaza suprafata lui Marte la ecuator, au descoperit indicii ale prezentei apei in trecutul planetei.

Anotimpurile martiene

Marte are anotimpuri care se aseamana celor de pe Pamant, insa sunt de doua ori mai lungi, iar distanta mai mare fata de Soare face ca anul martian sa fie de aproape doua ori mai mare ca al planetei noastre, iar ziua martiana dureaza cu o jumatate de ora mai mult decat ziua terestra. In lunile de iarna, cand polii sunt permanent in umbra, suprafata ingheata, iar 25-30% din intreaga atmosfera se condenseaza in bucati groase de gheata din CO2. Totusi, geografia planetei arata ca a avut o activitate tectonica, vulcanica, iar oceanele acopereau o mare parte din planeta, polii fiind acoperiti cu gheata, ca Terra.

(Continuarea in Adevarul)

 


Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de Stiri Principale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele