In varsta de 90 de ani, parintele teoriei haosului, Edward Lorenz, a murit lasand in urma una dintre cele mai importante descoperiri stiintifice ale secolului XX: teoria haosului, prin care se arata cum bataia de aripi a unui fluture poate provoca o tornada .
Reuters informeaza ca Edward Lorenz a murit la venerabila varsta de 90 de ani datorita unui cancer, miercuri. Matematician si meteorolog, Lorenz s-a nascut in 1917 in West Hartford, Connecticut, SUA, a studiat matematica la Dartmouth College in 1938 si Universitatea Harvard in 1940, pentru ca apoi sa se specializeze si in meteorologie la MIT in 1943 si 1948.
Lorenz este binecunoscut pentru ceea ce numim in mod obisnuit ‘efectul fluturelui’, o varianta a teoriei haosului, care prevede faptul ca mici variatii in conditiile initiale alel unui sistem dinamic nonlinear pot sa duca la variatii mari care influenteaza comportamentul global al sistemului.
Pentru a ilustra aceasta descoperire, Lorenz a publicat in anul 1972 un studiu intitulat: “Predictibilitate: Poate bataia de aripi a unui fluture in Brazilia sa produca o tornada in Texas?”. In acest caz, bataia de aripi a unui minuscul fluture ar produce mici modificari in conditiile initiale ale sistemului care, in cele din urma, ar putea provoca lanturi de evenimente sfarsind cu o tornada.
In autobiografia sa Lorenz dezvaluie de fapt secretul fericitei sale descoperiri cand spune ca “De mic am fost interesat in a ma juca cu numerele si am fost, de asemenea fascinat de modificarile de vreme”. Astfel, ca soldat-meteorolog in armata Americana in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Lorenz s-a hotarat sa studieze meteorologia.
Implicatiile teoriei haosului, asa cum a fost ea gandita de Lorenz, sunt rezumate foarte bine de cercetatorul-meteorolog, Kerry Emanuel, de la MIT, care spune ca “Aratand ca anumite sisteme deterministe prezinta limite ale predictibilitatii formale, Lorenz a batut ultimul cui in sicriul universului cartezian si a initiat ceea ce unii au denumit cea de-a treia revolutie stiintifica a secolului XX, pe urmele teoriei relativitatii si a fizicii cuantice”.
Profesorul de la MIT a mai adaugat ca “Era de asemenea un perfect gentleman care prin inteligenta, integritatea si modestia sa a fixat un standard foarte inalt pentru generatiile care au urmat”.
In anul 1991, Lorenz a castigat premiul Kyoto pentru stiinte, comisia care a acordat premiul declarand ca “Lorenz a avut cea mai indrazneata realizare descoperind ‘haosul deterministic’, un principiu care a influentat in mod profund o paleta intreaga de stiinte, producand una dintre cele mai dramatice schimbari ale modului in care umanitatea concepe natura de la Isaac Newton incoace”.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
