Alexandru Balasescu, specialist in studii pe Orientul Mijlociu, islam si modernitate, spune ca in urmatorii 50 de ani vom trece de la anti-ageing la bio-beauty.
In toate epocile si in toate culturile, infrumusetarea este o preocupare majora a oamenilor. Insa frumosul in sine are specificitate locala si este definit in functie de contextual social. Intotdeauna frumusetea a implicat interventia asupra corpului si a chipului uman, alterarea anatomiei pentru a corespunde unor canoane ale vremii. Fundamentala in cautarea frumusetii este de fapt exprimarea, in mod vizibil social, a capacitatii de control asupra corpului, primul pas spre controlul celorlalti.
Celebre mutilari in slujba frumusetii sint picioarele strinse de pantofi minusculi in China sau giturile alungite cu inele de metal la o populatie din Malaiezia. Ierarhiile sociale, vrem a recunoaste sau nu, au fost si sint bazate in mare masura pe frumusete, asa cum este definita ea de la o cultura la alta.
De la cele mai izolate triburi, unde frumusetea este definita de multe ori prin marcarea rituala a corpului, pina la cele mai dezvoltate democratii, liderii sint in mod necesar si frumosi - de unde si importanta consilierilor de imagine in politica.
Contrar credintei filozofilor de secol XIX, frumosul nu este universal, insa cautarea frumosului (asa cum este el definit intr-un moment istoric si spatiu cultural specific) este o Constanta a umanitatii. Sistemul star - care se aplica nu numai in showbiz - este expresia actuala a acestei constante universale.
Unul dintre ultimele produse ale cosmeticii internationale este o crema ce foloseste o referinta la biotehnologie: DNAge. Publicizata ca fiind o crema ce contine ADN-ul pielii (ca si cum fiecare tesut ar avea un intreg ADN specific), ea ar trebui sa ne fereasca de efectele imbatrinirii.
Nu este singurul produs de acest fel. De fapt, o intreaga industrie, numita anti-ageing, s-a dezvoltat in ultimii ani tocmai pe aceasta idee a mentinerii aspectului tineresc. De ce? Pentru ca acesta este definitoriu pentru canonul de frumusete actual. A fi frumos inseamna a fi tinar (sau macar a arata tinar). In termeni stiintifici, aceasta se numeste noetenie - mentinerea calitatilor juvenile dupa atingerea maturitatii.
Neotenia este atributul echivalent al frumusetii in ziua de astazi. Atractia pentru tinerete tine mai putin de un rafinament cultural, cit de un atavism natural - caracteristicile juvenile provoaca reflexul ancestral de dorinta de protectie. Cu alte cuvinte, canonul frumusetii de astazi este mult mai primitiv, putem spune, decit cel al unui trib amazonian care defineste frumosul ca tuguiere a capului, obtinuta prin prinderea capului copiilor in atele de lemn.
Dezvoltarea actuala a industriei anti-ageing se bazeaza pe combinatia a doua discipline separate in epoca moderna: industria frumusetii si industria medicala. Trebuie accentuat faptul ca separatia celor doua domenii este proprie epocii moderne, inainte de aceasta, chimistii si vracii aveau spre comercializare si medicamente, si elixiruri ale tineretii - pentru a nu mentiona alchimistii secolelor XVIII-XIX si preocuparea lor pentru gasirea permanentei tinereti faustiene.
Disparitia lor in perioada stiintifico-industriala a modernitatii se dovedeste a fi fost doar vremelnica. Cerintele neoteniei ii readuc in prim-plan sub o alta forma, ca heralzi ai frumusetii produse industrial. De remarcat este faptul ca multe dintre produsele acestei industrii se gasesc comercializate in farmacii, dar si in supermarketuri, sub numele generic de „Health and Beauty“.
O GAMA larga de produse si servicii incearca sa convinga consumatorii de ambele sexe despre calitatile lor de a ii face nemuritori. Produsele cuprind - dar nu se limiteaza la acestea - creme, balsamuri, alimente, cosmetice si chiar produse farmaceutice. Serviciile din industria anti-ageing pot fi impartite in categoriile soft si hard.
In GAMA soft regasim diverse tipuri de masaje, spa, tratamente naturiste in statiuni de profil si altele. Gama hard implica industria medicala si interventii directe in anatomia clientului. Aici ne referim la chirurgia estetica si la toate ramificatiile sale, de la botox la implanturi. Interventii care implica biotehnologia sint cele mai avansate - si cele mai scumpe - produse ale industriei anti-ageing.
Evolutia viitoare a industriei anti-ageing nu este dificil de intrezarit, implicatiile sale sociale sint insa mai putin evidente.
Biotehnologia ofera deja posibilitati multiple in „re-aranjarea“ ADN-ului in scopuri medicale. Cum insa deja vorbim despre Health and Beauty, se poate imagina un viitor in care accesul la tehnologii de virf in domeniu va genera cerinte de infrumusetare programata genetic. In acelasi timp, interventiile chirurgicale nu se vor limita la intinderea pielii si modificarea anumitor parti ale corpului.
Ne putem astepta la o recartografiere anatomica in functie de canoanele frumusetii. Neotenia, daca trece dincolo de piele, poate fi un raspuns la cautarea vietii prelungite prin mentinerea organelor la un stadiu de tinerete perpetua cu ajutorul unor dispozitive nanotehnice care sa actioneze la nivel microscopic.
Un efect secundar, deja prezent astazi, este ingreunarea sau stoparea posibilitatii de descompunere a cadavrelor. Implanturi de proteze estetice au fost deja sugerate in viziunile futuristice ale lui Luxereau. Accesul privilegiat la astfel de tehnologii va da nastere inevitabil la o reorganizare ierarhica a societatii. Asa cum fiecare epoca si-a avut frumusetile sale, asa cum astazi exista intangibilele staruri, putem astepta in viitorul apropiat eternele frumuseti biotehnologice.
Cum in ultimii 50 de ani am trecut de la frumusete la anti-ageing, cum deja „designer baby“ este o realitate obtinuta prin fertilizarea in vitro si alegerea genotipului in momentul conceptiei, in viitorii 50 de ani vom trece de la anti-ageing la bio-beauty.
alexandru balasescu este specialist in studii pe Orientul Mijlociu, islam si modernitate. A obtinut un doctorat in antropologie in 2004, la Universitatea California, Irvine (UCI), dupa un masterat in etnologie la Lyon. A predat la UCI, Universitatea Americana din Paris, Centrul de Teorie Critica UC din Paris si la RUW, in Bahrain.
Publicatiile sale au aparut in mai multe jurnale academice, cum ar fi „Jurnalul de Teorie a Modei“, „Gender si Istorie“ si „Jurnalul Culturii Materiale“, precum si in revista „IDEA - Arts and Society“. Intors in tara in 2006, activeaza ca asistent universitar invitat la SNSPA si la UNA, Bucuresti. Continua sa scrie in revistele „Omagiu“, „Foreign Policy“ si „Tabu“.
A fost consilier de imagine in campania alegerilor europarlamentare si scrie scenariile emisiunii „Ghid de supravietuire urbana“ (Realitatea TV). Prima sa carte, „Paris Chic, Tehran Thrills. Aesthetic Bodies, Political Subjects“, a aparut la Editura ZETA Books si este in pregatire in limba romana la Editura Curtea Veche.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro