IT & C

Inventiile se intorc la natura

Un tren cu bot in forma de cioc de pasare. Turbine eoliene inspirate de balene. Lipici ultraputernic pe modelul celor cu care scoicile se prind de stinci. Biomimetismul este noul trend pentru constructiile ecologice. Cercul vicios al progresului: dupa ce s-au dezis tot mai convingator de mama natura incercind sa o perfectioneze eficient, oamenii de stiinta ii recunosc iar talentul de cel mai bun constructor din jur. Industriile de toate felurile trag tot mai mult cu coada ochiului spre ea intr-un pariu ecologic prin care designul se inspira din ceea ce botanica si zoologia numesc cele mai de succes „produse“ pe care le au la ora actuala pe piata. In spatele acestei miscari de mimetism sta Janine Benyus, autoare in 1997 a cartii „Biomimcry: Innovation Inspired by Nature“ si care se prezinta celor din jur cu o titulatura nemaiauzita: „biolog-cum-evanghelist“. In lucrarea sa, Benyus a dat conturul acestei noi stiinte, detaliind modul in care companiile ar trebui sa se aplece asupra unor tehnologii nepoluante, eficiente energetic, si sa ofere de fiecare data o lectie a importantei unei bune armonii cu natura. „Cei cu care impartim aceasta planeta, plante, animale sau simpli microbi, si-au perfectionat cu rabdare structura si functiile timp de peste 3,8 miliarde de ani, transformind rocile si marea intr-o casa primitoare. Ce modele mai bune ar putea exista pentru noi?“, se intreaba autoarea in cartea sa. Biomimetismul este o disciplina industriala si stiintifica atit de noua incit nu se afla inca in atentia analistilor, iar universitatile abia ce incep sa o adopte in programul de studiu. „E inca gestanta“, confirma pentru „The Wall Street Journal“ Chris Meyer, presedintele Monitor Networks, o firma americana de consultanta in afaceri , si autor al cartii „It’s Alive: The Coming Convergence of Information, Biology and Business“. Numita unul dintre ecologistii anului 2007 de catre revista „Time“, Benyus pregateste o noua carte, „Nature’s 100 Best Technologies“, insotita de un proiect web care ar putea convinge corporatiile sa adopte biomimetismul ca pe o strategie de dezvoltare durabila, relateaza publicatia „BusinessWeek“. Americanca isi imparte timpul intre cercetari facute la Institutul pentru Biomimetism si consultanta gratuita prin Asociatia pentru Biomimetism. Alaturi de aceasta consultanta strategica si diversele workshopuri, asociatia ofera un serviciu de „inchiriere“ a unui biolog prin care unul dintre cei zece oameni de stiinta din subordinea lui Benyus poate raspunde intrebarilor tehnice ale designerilor. Printre clientii Asociatiei pentru Biomimetism se numara companii precum General Electric , Hewlett-Packard sau NASA. Biomimetismul a cistigat si alti simpatizanti corporatisti in ultimul deceniu: in 2005, Volvo a dezvoltat un sistem anticoliziune bazat pe modul in care lacustele misuna dintr-un loc in altul fara sa se loveasca una de cealalta. Studiind mecanismul neuronal, compania producatoare de automobile a conceput un sistem care poate intui o coliziune iminenta si care emite instantaneu un semnal de alarma pentru soferi. Botezat Sistemul de Evitare a Accidentelor, tehnologia este disponibila pe modelele Volvo de ultima generatie. Designerii companiei IBM au analizat si ei modul in care se asambleaza anumite scoici prin amestecarea unor microparticule de carbonat de calciu intr-un proces denumit autoasamblare. Acelasi principiu este acum aplicat de IBM la dezvoltarea unei noi generatii de procesoare, care ar urma sa reduca consumul de energie cu 35%. Moen, o companie producatoare de obiecte sanitare , a scos din propriile laboratoare un dus ale carui site au gaurile in forma spiralata, asemanatoare modului in care sint dispuse semintele de floarea-soarelui, anunta si „The Wall Street Journal“. O reclama realizata de Moen promite ca acest dus are o putere de pulverizare de trei ori mai mare decit in mod normal. „Efectul este acelasi ca in cazul ploii“, da asigurari Chien Cheng, un cercetator in domeniul medical din Texas, care s-a si grabit sa plateasca 35 de dolari ca sa-l aiba in baie. Noua lucrare semnata de Janine Benyus, „Nature’s 100 Best Technologies“, se doreste o enciclopedie a celor mai neobisnuite forme si procese din sinul naturii pe care industria nu le-a luat inca in calcul, dar care ar putea rezolva o serie de probleme banale. Volumul va include analize care vor ajuta managerii sa inteleaga potentialele consecinte economice ale implementarii unor forme de design ce urmeaza cursul naturii. Cele mai multe inovatii propuse de Benyus vor fi luate chiar din rindul organismelor aflate pe celebra Lista Rosie a celor mai amenintate specii din lumea vegetala si animala. Autoarea spera astfel sa motiveze oamenii de afaceri sa ajute la protejarea unor habitate inclusiv din interese strict economice. In ciuda realizarilor pe care le-a inregistrat pina acum designul biomimetic, nu toate exemplele sint de succes. Asa-numitele ghete Goat Tek, facute de Nike, au incetat sa mai fie produse dupa numai un an de la lansarea lor. Designul acestora imprumutase cite ceva din modul in care arata piciorul unui tap de munte. Desi au sustinut ca au fost bine primite de catre atleti, oficialii companiei Nike nu au explicat de ce s-a sistat productia acestora. Aceeasi soarta nefavorabila au impartasit-o si draperiile bazate pe calitatile de reflectare a luminii ale aripilor de fluturi. Atit produsul, cit si compania care le-a dat drumul pe piata, Deepa Textiles din San Francisco, au disparut fara urma. Benyus ramine totusi optimista: „Consumatorii cer din ce in ce mai mult povesti in care sa li se spuna de unde vine un produs sau altul. Asta incurajeaza companiile sa se uite inspre lantul de productie pentru a vedea exact de unde le vin produsele si sa poata sa-si sustina astfel misiunea ecologica“. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele