Gelul-minune care curata cicatricele

Biochimistii englezi au pus la punct un gel care va inchide ranile fara sa mai lase vreo urma in locul vatamat. Uleiurile sau plasturii care grabesc cicatrizarea ranilor vor avea in curind un concurent greu de invins. Este vorba despre un nou gel care ajuta la inchiderea ranii fara sa mai lase cicatrice pe piele, accelerind in acelasi timp vindecarea. Pe linga avantajele estetice, medicii mai spun ca noul gel va ajuta la refacerea ranilor de la nivelul organelor interne (de la leziunile ficatului provocate de consumul excesiv de alcool la traumele lasate de operatiile abdominale). Gelul a fost descoperit in laboratoarele Universitatii din Bristol, ai carei cercetatori au demonstrat ca, „prin suprimarea genelor care actioneaza in mod normal pentru vindecarea celulelor, ranile se pot vindeca mai repede, reducind suprafata cicatricei“, releva comunicatul de presa al universitatii. „Stim de ceva vreme ca tesuturile se pot vindeca fara cicatrice. In momentul in care operau mici taieturi asupra embrionilor, specialistii in biologia dezvoltarii au observat ca tesutul se refacea perfect fara sa lase vreo urma in locul vatamat“, spune biochimistul Paul Martin, coordonatorul studiului, intr-un interviu radiofonic acordat emisiunii „Health Check“ de la BBC. Potrivit profesorului din Bristol, cercetarile embriologice sugereaza ca vindecarea embrionilor nu depinde strict de reactiile inflamatorii provocate de celulele albe. Or, leucocitele sint responsabile nu doar de anihilarea bacteriilor, ci contribuie si la formarea cicatricelor. De aici ideea de a stopa, la nivel genetic, interventia celulelor albe, vinovate pentru cicatricele inestetice ramase in urma refacerii pielii traumatizate. Chiar daca reactiile inflamatorii declansate de celulele albe fac parte dintr-un proces natural de vindecare, Paul Martin crede ca blocarea acestui mecanism biologic este posibila in zilele noastre. „Acest proces s-a nascut in urma selectiei evolutioniste pentru ca, daca n-ar fi fost aceste reactii inflamatorii, am fi fost condamnati la moarte. Fara bariera protectiva creata prin cicatrizare, microbii ne-ar fi invadat corpul lasindu-ne prada mortii aduse de septicemie “, precizeaza biologul englez. Pe linga rolul imunitar, inflamatia tesutului traumatizat are si efecte mai putin dorite. Si nu e vorba doar de urmele epidermice neplacute ochiului, dar si despre cicatricele organelor interne, care impiedica functionarea lor normala. Un exemplu sint fibrozele ficatului, care se traduc prin ingrosarea exagerata a tesutului. Aceste efecte colaterale vor putea fi inlaturate, in scurta vreme, prin blocarea cicatrizarii. Aceasta interventie nu mai este in prezent letala, de vreme ce infectiile pot fi combatute cu ajutorul antibioticelor, puncteaza Martin. Contributia biologilor britanici consta in descoperirea genei (osteopontina) responsabile pentru aparitia cicatricelor. Aplicarea unui gel la nivelul ranii poate dezactiva osteopontina, grabind vindecarea tesutului si reducind considerabil marimea cicatricei. In plus, noul gel accelereaza refacerea vaselor de singe din jurul ranii si grabeste reconstructia tesutului, se spune in comunicatul de presa al Universitatii din Bristol. Detectarea rolului jucat de osteopontina n-ar fi fost posibila fara experimentele de laborator in care au fost folositi cobai mutanti, care nu mai „recrutau“ leucocite, dar erau totusi in stare sa-si vindece ranile. „Celulele albe, semnalele chimice trimise spre celulele vatamate si osteopontina insasi au devenit noile tinte spre care se indreapta cei care vor sa creeze medicamente pentru ameliorarea procesului de vindecare a ranilor pielii, dar si a altor organe ale caror tesuturi fibrotice nu se refac asa cum trebuie“, declara Martin. El isi doreste ca, in scurt timp, „aceste terapii sa fie accesibile si in spitale“. Aceleasi sperante le nutreste si profesorul Enrique Amaya, specialist in refacerea tesuturilor la Universitatea din Manchester. „Urmatorul pas va fi sa aducem in farmacii medicamente care sa poata face acelasi lucru pe care il face acum acest gel“, spune Amaya, citat de site-ul BBC. Efectele gelului antiinflamator au fost observate pina acum doar pe cobai, dar Martin e sigur ca noul leac va da aceleasi roade si o data ce va fi aplicat pe epiderma umana. Mai intii, trebuie insa demonstrat ca dezactivarea osteopontinei nu are efecte nedorite. In continuare, „gelul va putea fi folosit inclusiv de copiii care se julesc la genunchi“, exemplifica biologul. Mecanismele genetice care regleaza vindecarea arsurilor sau a taieturilor ocupa de citiva ani agenda biologilor. In 2004, cercetatorii Michael Galko si Mark Krasnow, de la Stanford University School of Medicine, au pus in evidenta doua procese paralele care ajuta la vindecarea traumelor pielii. Primul este cel de cicatrizare, cu ajutorul colagenului, cel care e „vinovat“ pentru textura diferita a cicatricei. Al doilea proces este cel in care celulele tesutului lucreaza la refacerea epidermei. Cind unul dintre mecanisme este dezactivat genetic, celalalt tinde sa devina hiperactiv, au observat specialistii americani. Astfel, daca cicatrizarea este „dezactivata“, epiteliul se reface mai repede decit de obicei. Invers, blocarea refacerii celulelor epidermice grabeste aparitia cicatricei. Cele doua mecanisme ar trebui folosite, dupa caz, pentru tratarea diverselor afectiuni. Vor putea fi ajutati diabeticii care sufera de ulceratii la picioare, dar si persoanele care risca sa se aleaga cu cicatrice desfigurante. „Totusi, rezvolvarea acestor probleme e un pariu ce nu poate fi cistigat fara o intelegere mai buna a mecanismelor celulare“, spunea Krasnow, acum trei ani, in buletinul Institutului Medical „Howard Hughes“ din Stanford. Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro Trimite o felicitare animata de Ziua Indragostitilor