De ce au barbatii sani?

Apendicele, parul sau maseaua de minte sint doar citeva dintre amprentele pe care treptele evolutiei le-au lasat in corpul uman si care au rezistat, fara nici un motiv, pina in prezent. Stramosii nostri au avut grija sa ramina in amintirea urmasilor, in ciuda istoriei de zeci de mii de ani. O parte dintre organe, vitale pentru ei, au ramas si in anatomia omului modern, chiar daca nu mai prezinta acum nici o folosinta. Darwin le declara dovezi ale evolutiei si ale legaturii dintre specii. Portalul stiintific LiveScience.com le-a preluat ca muza pentru un clasament al organelor inutile din corpul uman. Pentru erbivore si chirurgi Apendicele conduce detasat topul. La erbivore, el este mult mai mare si are rolul de a ajuta o dieta complicata. La oameni insa, mostenirea stramosilor „mincatori de plante“ a devenit complet inutila. „Rolul apendicelui pare sa fie acela de a sustine financiar profesia de chirurg“, nota in 1949 paleontologul Alfred Sherwood Romer. Afirmatia lui nu s-a demodat nici azi. In 2000, in Statele Unite se inregistrau 300.000 de apendictomii si peste 370 de morti cauzate de aparent inofensivul organ. Femeia a fost prima? Sinii si sfircurile barbatilor stau pe pozitia a doua in top. „Subiectul este sensibil si oarecum confuz. Cei care vor sa contraargumenteze teoria evolutiei pot foarte usor sa intrebe daca barbatii se trag din femei. Raspunsul este, evident, nu. Atit barbatii, cit si femeile au sini pentru ca, in primele stadii de dezvoltare a fetusului, copilul nu are sex“, spune Brandon Miller, autorul articolului. Toate mamiferele detin glande mamare , pentru ca ele se dezvolta inainte ca testosteronul sa diferentieze sexul. La barbati insa, vestigiile joaca un rol mic in stimularea sexuala si chiar au existat citeva cazuri in care reprezentantii sexului puternic au alaptat. Dintii inteligenti nu sint bine veniti Maselele de minte si-au facut si ele loc printre ramasitele trecutului. In ciuda durerii, timpului si banilor irositi pentru ei, dintii inteligentei continua sa creasca in gura oamenilor moderni, amintindu-le de stramosii lor mai coltosi. Cercetatorii explica venirea lor in doua feluri: ori s-a micsorat maxilarul uman, iar maselele de minte continua sa apara intr-un loc prea mic pentru ele, ori cauza sta in igiena. In urma cu citeva mii de ani, la virsta majoratului, indivizii isi pierdeau deja jumatate de dantura, iar maselele de minte rasareau chiar la momentul oportun. Acum insa, daca se spala pe dinti cel putin o data pe zi, oamenii isi pot pastra dintii pentru toata viata. Prelungire neortodoxa Codita din coloana vertebrala , cunoscuta si sub numele de coccis, este o alta amintire de la generatiile mult-mult-mult anterioare, care se foloseau de ea pentru a merge in echilibru. De cind au invatat sa mearga in doua picioare insa, indivizii nu au mai avut nevoie de aceasta prelungire a coloanei. Codita mai apare inca la unii dintre noi, in ciuda inutilitatii ei, dar poate fi eliminata fara nici un efect secundar. In Evul Mediu insa, copiii cu o astfel de prelungire erau omoriti imediat, o data cu mamele lor, pentru ca erau declarati intruchipari ale diavolului. Doar in jurul ochilor Dintre toate tipurile de par care continua sa isi faca simtita prezenta nedorita pe corpul uman, sprincenele si genele sint singurele care se fac utile. Ele protejeaza ochii de transpiratie sau de particulele de nisip care ar putea sa ii raneasca. Restul, vinat cel putin o data pe luna in saloanele cosmetice, este complet inutil, amintindu-ne doar de stramosii nostri care isi speriau adversarii prin „umflarea lui“ sau se aparau de frig. Cum se cloneaza narcisa Oamenii nu sint singurii care se nasc cu vestigiile inutile ale stramosilor. Desi au stamine si pistil, narcisele se reproduc fara fertilizare. Ele se cloneaza cu succes de prea mult timp pentru a-si schimba obiceiul, desi, daca ar vrea, ar avea cu ce. „Astyanax mexicanus“, un peste orb inca din oua, are totusi ochi, iar balenele isi pastreaza inca picioarele stramosilor lor de acum 100 de milioane de ani, care umblau pe pamint si se inrudeau cu hipopotamii. Tot la vestigii sint trecute si aripile strutilor, pasarilor kiwi si papagalului kakapo, trei specii de pasari carora li s-a luat darul zborului.