Computerele organice - capabile "sa se vindece" singure atunci cand se strica

Stocarea informatiei cu ajutorul ADN-ului este valabila pentru mai mult de 100 de milioane de ani" - Yoskiaki Ohashi. Industria electronica va fi in curand revolutionata de doua descoperiri ce tin de domeniul ingineriei genetice si al fizicii moleculare. Primul mare pas inainte, scrie The Guardian, este ca oamenii de stiinta au reusit sa inscriptioneze un mesaj in ADN-ul unui organism viu. Descoperirea va sta la baza unei viitoare generatii de PC-uri - computerele organice, capabile sa se "vindece" singure atunci cand se strica. Informatia pe care cercetatorii au reusit sa o inscriptioneze in codul genetic al unei bacterii (Bacillus subtilis) a fost celebra ecuatie a relativitatii a lui Albert Einstein (E= mc2), plus anul cel mai prolific din viata savantului - 1905. Caracterele inscriptionate in bacterie au putut fi "citite" mai tarziu, prin analizarea secventelor sale genetice. Procesul de "recunoastere" este lent, putand dura pana la cateva zile, insa ceea ce era de demonstrat a fost demonstrat: informatia odata inscriptionata este transmisa generatiilor urmatoare. Astfel, in ADN vor putea fi stocate cantitati mari de informatii, chiar daca ele nu pot fi accesate chiar imediat. Iar bacteria Bacillus subtilis are capacitatea de a stoca cantitati uriase de informatii si este destul de putin supusa tipurilor de stricaciuni care afecteaza computerele moderne. "Stocarea informatiei cu ajutorul ADN-ului este valabila pentru mai mult de un 100 de milioane de ani", explica cercetatorul Yoskiaki Ohashi, citat de The Guardian. Cum au reusit insa savantii sa convinga bacteria sa "coopereze"? Primul pas a fost convertirea mesajului in limbaj binar. Codul binar a fost apoi transpus in lanturi artificiale de ADN, folosind litere precum AG pentru secventa 1000 sau TC pentru 0111. Lanturile au fost apoi injectate in bacterie. Singura problema a fost ca bacteria facea, la intamplare, schimb de ADN cu alti microbi. Dar echipa de cercetatori este convinsa ca frecventa mutatiilor genetice este destul de scazuta, astfel incat mesajele sa ramana lizibile, mai ales atunci cand bacteria formeaza un spor solid. Procedeul ar functiona si in cazul plantelor, fructelor si insectelor, spun japonezii. Scopul principal al cercetatorilor este sa creeze "amintiri vii" pentru o noua generatie de computere care vor face calcule folosind lanturi ADN. In 2004, cercetatorii israelieni au folosit ADN pentru a alimenta cel mai mic computer din lume - un computer molecular care identifica in sange semnele cancerului la plamani si prostata si care "prescrie" un tratament pe baza de ADN - mai exact, determina celulele sa se autodistruga. Calculatoarele vor avea de suferit modificari si mai radicale. Americanii tocmai au demonstrat cu succes efectul termoelectric al unei molecule organice. Pana in prezent, termoelectricitatea (generarea de electricitate direct din caldura) fusese demonstrata doar in cazul metalelor si semiconductorilor anorganici. Descoperirea va insemna probabil ca electronicele vor dispune de o noua sursa de energie. Eletronica moleculara a facut astfel un mare pas inainte pentru ca oamenii de stiinta au reusit sa studieze structura electronica a conexiunilor moleculare. O molecula de benzeneditiol a fost prinsa intre doi electrozi din aur ( foto medalion), iar cercetatorii au remarcat ca temperatura dintre cei doi electrozi varia datorita moleculei organice (cu aproximativ 8 grade). Datorita variatiei de temperatura, electrozii au produs curent electric - pentru fiecare grad Celsius de diferenta de temperatura, aproximativ 9 microvolti. "Efectul poate parea destul de mic, insa este o dovada semnificativa ca termoelectricitatea din molecule organice este posibila". Si in plus, va fi cu mult mai ieftin de produs decat ceea ce functiona pana acum, respectiv sisteme in care erau incluse metale scumpe precum bismutul si teluriul. Scopul este ca acest tip de termoelectricitate sa fie produsa din elemente care se gasesc din abundenta si mai putin costisitoare in consecinta. "Materialele organice sunt ieftine si se lucreaza usor cu ele", spune Rachel Segalman, cercetator la Berkeley .