Cele mai urite slujbe din stiinta

"Preparatorii de cadavre", veterinarii care le fac vasectomie elefantilor sau "gunoiologii" isi impart topul joburilor complet neatragatoare. Luna iunie a adus si top 10 anual intocmit de revista "Popular Science" pe cele mai "urite" meserii stiintifice. Daca data trecuta au cistigat "cobaii" umani de laborator, anul acesta, laurii s-au nimerit pe capul scafandrilor care inoata printre reziduuri toxice. "Cel mai rau a fost la o ferma de porci", spune Steven M. Barsky, autorul unei carti de succes legate de scufundarile in locuri cu risc ridicat. "Un individ a intrat cu camionul intr-o laguna plina cu deseuri si s-a inecat. Locul era nu numai plin de urina, dar fermierul aruncase acolo si acele folosite pentru a injecta porcii cu antibiotice si hormoni", descrie el. Cineva trebuia sa recupereze cadavrul, iar sarcina a cazut pe umerii scafandrilor deprinsi cu materiale de mare risc . Dotati cu echipamente incapsulate, acesti Jacques Cousteau ai canalelor inoata prin nori de reziduuri, inauntrul reactoarelor nucleare si prin revarsari toxice. Trebuie neaparat sa minuiasca fizica, biologia si chimia, aspira cu dispozitive uriase albiile poluate ale lacurilor sau ridica la suprafata butoaie sparte, cu continut toxic. O singura crapatura in echipament le poate aduce moartea. Oceanografii si biologii marini s-au clasat pe locul doi. Avind pe cap pescuitul excesiv, care ar putea pune capat recoltelor de hrana de mare pina in 2048, volbura de materiale plastice de marimea Texasului care sufoca pasarile si pestii in Pacificul de Nord sau incalzirea globala ce decimeaza vieti marine, ei trebuie sa aiba un stomac puternic pentru a primi vestile proaste si o mare atentie la toxicitatea din ce in ce mai ridicata din oceane. Recent, biologul marin australian Ron Johnstone s-a umplut de furuncule in timp ce studia sedimente. A fost otravit de o bacterie extinsa pe glob ca urmare a poluarii excesive, arata „Popular Science“. In curind, elefantii din Africa de Sud isi vor incrucisa picioarele de frica. Veterinarul Mark Stetter, a carui meserie urmeaza pe lista, a pus in functiune un laparoscop (instrument pentru examinarea cavitatii abdominale) lung de peste un metru, atasat unui monitor, pentru a le steriliza pe masivele mamifere. Pina acum, noua metoda de vasectomie pare sa functioneze, iar dr. Stetter a inceput sa antreneze alti veterinari din domeniu pentru aceasta procedura. "Arheologii cauta de obicei prin resturi antice. Dar William Rathje de la Universitatea din Stanford nu are de gind sa astepte", descrie revista de stiinta un "garbologist" ("gunoiolog", in traducere libera). Practicantii acestei meserii cauta prin gunoaie pentru a analiza tiparele moderne de consum si cit de repede se degradeaza reziduurile. William Rathje a aflat, de exemplu, ca un hot dog poate rezista pina la 24 de ore intr-un morman de gunoi. Pe locul cinci au pasit "preparatorii de stirvuri", cei care otravesc si conserva, pentru cursurile de biologie din liceu si facultate, viermi, broaste, pisici, porumbei, rechini sau gindaci. Ei spun ca insectele sint cel mai usor de manevrat, acestea fiind pur si simplu conservate in borcane cu alcool. In schimb, porumbeii si broastele ajung vii pe masa lor si trebuie eutanasiate, apoi imbalsamate si injectate cu latex pentru a fi identificate mai usor de catre copii. Inginerii de securitate de la Microsoft Security Response Center au o munca istovitoare, mai ales ca primesc aproximativ 100.000 de mesaje pe an anuntindu-i de neregulile din Windows, Internet Explorer sau Office. Fiecare produs poate avea versiuni in mai multe limbi si fiecare necesita reparatii specifice. Mai intra in schema si hackerii. "Petreceti mai mult timp in spatiu si lipsa gravitatii va va aduce look-ul acela buhav al astronautilor, alaturi de muschi atrofiati si de degenerarea oaselor. Oamenii de stiinta spera sa combata aceste simptome prin intermediul terapiilor in conditii de gravitate artificiala. Numai ca singura metoda de a aproxima efectele este sa convingi voluntari sa stea intinsi in pat saptamini de-a rindul." "Slujba" de cobai pentru astfel de experimente ocupa locul sapte in clasamentul "Popular Science". Acestia sint inclinati cu capul in jos pentru a simula fluxul crescut de singe din spatiu, se spala cu furtunuri, isi fac nevoile in plosti, sint mutati ocazional intr-o zona de socializare, in preajma altor cobai, si cistiga chiar si 6.000 de dolari pentru serviciile lor. Cei care fac teste de dopaj atletilor la jocurile olimpice sint pusi insa in fata unei situatii cu dublu tais. Daca prind un "trisor", isi atrag furia unei intregi natiuni. In cazul unui atlet cu rezultate pozitive la un test de dopaj ulterior, sint terfeliti in mass-media pentru incompetenta. Exista insa sansa ca si cele mai sofisticate aparate sa piarda din vedere "pacatele" sportivilor, mai ales ca drogurile devin din ce in ce mai putin detectabile. "Intr-o zi m-a sunat un detectiv care stia ca absolvisem entomologia si mi-a spus: "Hei, Neal, avem un cadavru la morga cu insecte pe el. Nu vrei sa incerci?". Cadavrul s-a dovedit a fi al unui tip cu care obisnuiam sa iau micul dejun si avea viermi in dinti. Apoi i-am gasit citiva si in ochi si m-am gindit: «Asta e ceea ce vreau sa fac. Este mult prea cool"", spune Neal Haskell, entomolog legist, penultima slujba de pe lista. Cautind prin cadavre aflate in putrefactie dupa larve, viermi sau pupe, practicantii acestei meserii pot estima ora mortii, esentiala intr-un caz de crima. "String excrementele de balena, apoi cauta prin ele dupa indicii", descriu redactorii "Popular Science" ultima slujba de pe lista. "Am ramas socata de cit de multe poti invata din fecalele unei balene", recunoaste Rosalind Rolland, cercetator principal la acvariul New England din Boston. "Poti sa testezi daca e gestanta, sa analizezi hormonii si biotoxinele, precum si aspectele genetice." Acum patru ani, Rolland era frustrata de numarul mic de mostre de fecale gasite plutind in ocean. Asa ca si-a incropit o patrula de ciini care sa le detecteze chiar si de la doi kilometri distanta. Cind acestia latra, cercetatorul isi indreapta barca in acea directie si incearca sa adune cit mai mult posibil, cu navoade speciale, mai ales ca excrementul de balena pluteste de obicei timp de o ora. Mostrele sint plasate apoi in borcane din plastic si tinute in gheata.