IT & C

Cele mai cunoscute teorii creationiste ale lumii

Adam si Eva, titanii grecilor si Brahma hindusilor sint in fruntea celor mai populare credinte despre facerea Universului. Niponii considera ca cele mai mari opt insule ale Japoniei de astazi au aparut ca urmare a impreunarii zeilor Izanami si Izanagi. Chinezii cred ca universul a aparut dupa ce oul cosmic s-a spart, iar babilonienii erau siguri ca pamintul si cerul au aparut din trupul spintecat al zeului Tiamat. Publicatia de stiinta „LiveScience“ a intocmit o lista a celor mai cunoscute si mai pline de mister zece teorii creationiste. Cea mai raspindita credinta a aparitiei omului pe pamint este cea iudeo-crestina, potrivit careia Dumnezeu l-a creat pe Adam dupa chipul si asemanarea sa, iar din coasta acestuia a conceput -o pe Eva, prima femeie. Un sarpe a convins-o pe Eva sa muste din fructul oprit, comitind astfel pacatul originar, care a dus la izgonirea cuplului din gradina Edenului si transformarea lor in muritori si in primii parinti ai lumii. Citeva dintre teoriile creationiste ale vechilor greci se regasesc in versurile primilor poeti. In „Teogonia“ lui Hesiod, spre exemplu, primele divinitati, printre care si Gaia (pamintul), au aparut din haos. Ca sa se acopere, Gaia l-a creat pe Uranus (cerul). Impreuna au dat nastere la numeroase zeitati si monstri, inclusiv lui Hecatonchires si lui Cyclopes, care mai tirziu avea sa devina fierarul lui Zeus. Mai apoi au aparut titanii, sase divinitati masculine si alte sase feminine, dispretuiti de Uranus. Acesta i-a aruncat in Tartarus, intestinele pamintului. Furioasa, Gaia a facut o secera enorma, pe care i-a inminat-o mezinului Cronus. Fiul i-a ciopirtit tatalui organele genitale, iar singele care a tisnit a dat nastere altor monstri: Gigantii si Furiile. Din apa marii, involburata de testiculele lui Uranus, a aparut Afrodita. Cronus a devenit mai apoi tatal noii generatii de zei, Zeus si olimpienii. Geneza hindusa se regaseste si ea pe lista celor mai populare teorii creationiste. „Rig Veda“, cel mai nou text al „Vedelor“ (volume de imnuri din arhiva civilizatiei hinduse), vorbeste despre prima fiinta, Purusha, un gigant cu o mie de capete, ochi si picioare, care a invelit pamintul cu trupul lui. Purusha a fost omorit de divinitati, iar untul produs de corpul sau a dat nastere pasarilor si animalelor. Parti din cadavrul lui s-au transformat in elemente ale lumii, iar altele au dat nastere zeilor Agni, Vayu si Indra. Cele patru structuri ale societatii hinduse au fost create tot din corpul lui: preotii, razboinicii, servitorii si oamenii de rind. „Vedele“ mai vorbesc despre treimea hindusa: Brahma (Creatorul), Vishnu (Salvatorul) si Shiva (Distrugatorul). Brahma a aparut din buricul lui Vishnu, in care rasarise o floare de lotus . Brahma a creat universul, care traieste 4,32 miliarde de ani, Shiva il distruge, apoi ciclul se reia. Primii zei niponi au creat doua fiinte divine, una masculina, Izanagi, si una feminina, Izanami, care locuiau pe un pod plutitor deasupra oceanului primordial. Cu ajutorul unei lanci decorate cu nestemate, primita de la zei, Izanagi si Izanami au agitat oceanul, iar acolo unde stropii de apa cadeau de pe lance s-a format insula Onogoro. Cuplul a coborit apoi pe insula, unde s-a casatorit si a dat nastere la patru progenituri malformate, pe care zeii le-au renegat. Defectele odraslelor au aparut din cauza nerespectarii ritualului de nunta: Izanami a vorbit prima, desi nu avea voie. Dupa ce au repetat ceremonialul, cei doi au conceput mai multe zeitati si cele opt mari insule ale Japoniei de astazi. In credinta populara a chinezilor, prima fiinta, Pan-gu, a aparut dupa divizarea oului cosmic care plutea in vidul atemporal. Partile grele ale oului (yin) au format Terra, iar cele usoare (yang) au creat spatiul cosmic. Temindu-se ca oul sa nu se refaca, Pan-gu s-a asezat pe pamint si a sprijinit cerul. El a crescut mai bine de trei metri pe zi, timp de 18.000 de ani, pina cind cerul s-a inaltat la aproape 50.000 de kilometri. O data ce si-a desavirsit opera, Pan-gu a murit. Bucati din trupul lui s-au prefacut in animale, fenomene meteorologice si corpuri celeste. In unele variante, se spune ca puricii de pe Pan-gu s-au transformat in oameni, iar din altele reiese ca zeita Nuwa, care traia singura, a modelat primii oameni din noroiul Riului Galben. Mama Pamintului la azteci, Coatlicue, zeita cu fusta de serpi, este infatisata ca purtind un colier din inimi si miini de oameni. Ea a fost insamintata de un cutit obsidian si i-a nascut pe Coyolxauhqui (cea pictata cu clopote), zeita Lunii, si pe cei 400 de fii ai sai, care au devenit stelele de pe cerul din sud. Mai tirziu, o minge din pene a cazut in poala lui Coatlicue, care a ramas din nou insarcinata. Necunoscind originea sarcinii, primele odrasle ale zeitei s-au indignat la auzul vestii ca vor mai avea un frate. Din pintecele lui Coatlicue a iesit gata crescut si inarmat Huitzilopochtli, zeul Soarelui si al razboiului. El i-a a taiat capul lui Coyolxauhqui, l-a azvirlit pe cer, unde s-a prefacut in Luna. In majoritatea miturilor creationiste ale Egiptului antic, la inceput a fost numai oceanul intunecat, haosul, Nu sau Nun, din care a rasarit Atum, o creatura asexuata, cu un singur ochi, cu care vedea totul. Din saliva lui a iesit Shu, zeul aerului, iar din tusea lui a aparut Tefnut, zeita umiditatii. Atum a poruncit celor doua progenituri sa creeze ordine din haos. Astfel, Shu si Tefnut au devenit amanti, iar din impreunarea lor a aparut pamintul (Geb) si cerul (Nut). Ordinea s-a instaurat treptat, insa zeii aerului si umiditatii s-au pierdut in intuneric. Atunci Atum si-a smuls ochiul si l-a trimis sa-i caute. O data misiunea incheiata, Atum a plins de fericire, iar acolo unde lacrimile lui umezeau pamintul apareau oamenii. In alte versiuni egiptene, Atum s-a transformat in Ra (Soarele), a creat intreaga lume si a nascut patru zei si patru zeite. Apsu si Tiamat, zeii apei la babilonieni, au fost parintii a citorva generatii de zei, incepind cu Ea si numerosii sai frati. Micile divinitati erau atit de zgomotoase, incit zeii nu puteau sa doarma. Apsu a planuit atunci sa-i ucida, insa Ea l-a omorit inainte sa apuce sa-si duca planul la bun sfirsit. Tiamat si-a jurat ca o sa-l razbune si a creat atunci o serie de monstri, printre care Ciinele Nebun si Omul-Scorpion. Ca sa se protejeze, Ea, impreuna cu zeita sa, Damkina, l-a plasmuit pe Marduk, un gigant cu patru ochi si patru urechi. In batalia cu Tiamat, Marduk, care avea vintul pe post de arma, a strins-o de git cu un vint malefic, iar apoi, o singura sageata in inima i-a fost fatala. Gigantul a spintecat in doua trupul lui Tiamat si din el a facut pamintul si cerul. Mai tirziu, Marduk a creat omul. Cum e posibil ca o singura divinitate sa fie responsabila si de bine, si de rau? Vechii persi au solutionat aceasta problema punind bazele zoroastrianismului, religie aparuta in urma cu 3.500 de ani. In mitologia persana, zeii erau impartiti in doua grupe opuse: cei buni si cei rai. De partea binelui, Ahura Mazda, zeitatea care a creat lumea. De cealalta parte, spiritul raului, Angra Mainyu. Ahura Mazda a ridicat muntele Alburz, care a crescut timp de 800 de ani pina a strapuns cerul. Din acel moment ploaia a cazut, formind marea Vourukasha si doua riuri imense. Prima vietate, taurul alb, care traia pe linga riul Veh Rod, a fost ucisa de Angra Mainyu. Dincolo de riu traia primul om, Gayomard, stralucitor precum soarele. Si el a fost ucis de spiritul rau, iar din saminta sa purificata de soare timp de 40 de ani a incoltit o planta de rubarba, care s-a prefacut in Mashya si Mashyanag, primii muritori. In mitologia scandinava, creatia lumii are la baza un sacrificiu singeros. Edda-urile si legendele islandeze, scrise la citeva secole dupa crestinarea Nordului, vorbesc despre un tinut al ghetii si al cetii - Niflheim, un tarim de foc - Muspell si despre haul primordial sau marele vid, numit Ginnungagap. Primul era situat in cea mai nordica parte a lumii si era perfect opus celuilalt. Infricosatoarea regiune Muspell era pazita de uriasul de foc, Surt. Flacarile si caldura ei au topit gheata din Niflheim, iar din impreunarea celor doua elemente au luat nastere gigantul Ymir si vaca Auohumla. Cornuta se hranea lingind gheata sarata, iar laptele ei il tinea in viata pe gigant. Din linsul neincetat al sarii au aparut zeul Buri si sotia sa, care au avut impreuna trei fii, Odin, Vili si Ve. Acestia l-au ucis pe Ymir. Din trupul lui au modelat pamintul, din oase au facut muntii, din par copacii, iar din singe, riurile si marile. Din scalpul lui Ymir, zeii au creat cerul instelat. Mitologia scandinava a fost o sursa pretioasa de documentare pentru J.R. Tolkien, autorul trilogiei „Stapinul Inelelor“, dar si pentru Wagner, care semneaza „Inelul Nibelungilor“.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele