Viitor durabil sau sinucidere in masa? In ce parte se va inclina balanta depinde de fiecare dintre noi, avertizeaza raportul „Planul B 3.0“ al Institutului pentru planeta Pamant.
O cincime din bugetul militar mondial ar fi suficienta pentru a salva resursele naturale ale Pamantului si pentru a scoate din marasm tarile sarace, sustine analistul de mediu Lester R. Brown, in raportul „Planul B 3.0. Mobilizare generala pentru salvarea civilizatiei“. Tradus de curand la Editura Tehnica, raportul vine dupa alte doua volume scrise de acelasi autor sub egida Institutului pentru planeta Pamant din Washington.
„Planul B sugereaza solutii pentru depasirea crizei iminente «daca nu se schimba nimic» (adica mentinerea tendintelor actuale – Planul A), ceea ce ar duce, inevitabil, la accelerarea declinului economic, raspandirea foametei, cresterea nelinistii, cresterea afluxului de refugiati ecologici, cresterea populatiei si a conflictelor politice“, rezuma Ion Iliescu in „Cuvantul inainte“.
Planul B 3.0 inseamna „patru scopuri care se intrepatrund: stabilizarea climei, stabilizarea populatiei, eradicarea saraciei si refacerea ecosistemelor Pamantului“, scrie Brown, cercetator care se ocupa de mai bine de trei decenii de probleme ale mediului, energiei si economiei, fondator in anii ’70 al World Watch Institute.
Privitor la mult-discutata problema a incalzirii globale, autorul sustine ca are „un plan detaliat de reducere a emisiilor de bioxid de carbon cu 80% pana in 2020, pentru a mentine incalzirea globala a planetei la un nivel minim acceptabil“.
Altfel, ne vom confrunta, printre altele, cu topirea calotelor polare, care va conduce la o crestere cu 12 metri a nivelului marii, ceea ce va afecta 600 de milioane de oameni care traiesc pe coasta. In conditiile in care nu se iau masuri pentru stoparea emisiilor de dioxid de carbon, temperatura medie va creste in medie cu 1,1-6,4 grade Celsius in cursul acestui secol, potrivit prognozei Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice.
Ce solutii ofera raportul? Mai intai de toate, Brown spune ca e nevoie de cresterea eficientei energetice. Ceea ce depinde nu doar de industrie, ci si de fiecare persoana in parte. Inlocuirea becurilor de 100 W cu lampi fluorescente de 13 W, reducerea consumului aparatelor aflate in stand-by (care inseamna 10% din totalul consumului de curent) reprezinta solutii la indemana oricui.
Mai departe, analistul american reia imperativele bine cunoscute ale energiilor alternative. „Soferii masinilor hibrid vor putea face naveta, cumparaturile si alte calatorii pe distante scurte aproape exclusiv pe energie electrica“, afirma Brown, sperand ca pana in 2020 sa reusim sa scadem cu 90% energia electrica bazata pe combustibili fosili. In plus, Terra nu se va insanatosi fara reimpaduriri, soluri conservate si biodiversitate .
„Astazi nu mai e suficienta imprejmuirea unei zone denumite «parc» sau « rezervatie naturala ». Daca nu vom putea stabiliza populatia si clima, nu vom putea salva nici un ecosistem de pe Pamant“, atrage atentia Brown.
Nu doar Pamantul are nevoie sa fie oblojit. Problema foametei in tarile sarace se poate intoarce, si ea, contra statelor occidentale. Dupa 1990, numarul infometatilor de pe glob a reinceput sa creasca, iar problema va fi tot mai grava daca tinem cont ca recoltele scad cu 10% la fiecare grad adaugat temperaturii medii globale.
Anticipand violentele din ultimele saptamani, Brown avertizeaza ca pretul in crestere al cerealelor va provoca „revolte in tarile cu venit mic si mediu“. In lipsa unor politici globale radicale, in 2025, planeta va adaposti 1,2 miliarde de infometati si malnutriti, se spune in „Planul B 3.0“.
Pentru a evita acest scenariu apocaliptic , Brown cheama la „marea mobilizare“ atat a guvernelor, cat si a cetatenilor. Aceasta inseamna restructurarea economiei prin cresterea taxelor de mediu si reducerea celor legate de munca. Taxele draconice pe carbune sau benzina vor putea reduce si emisiile de carbon.
In plus, Brown preconizeaza ca planul sau de salvare a omenirii, de stabilizare a populatiei si de protejare a resurselor naturale inseamna 190 de miliarde de dolari pe an, adica o cincime din bugetul mondial militar din 2006. „Alegerea va fi facuta de generatia noastra, dar va afecta viata pe Pamant in toate generatiile ce vor urma“, conchide Brown.
Toalete uscate
Exista azi 20 de orase mari cu peste 10 milioane de locuitori. In aceste conditii, pentru a evita poluarea excesiva, urbea ar trebuie sa devina un spatiu al pietonilor, in care sa nu mai fie nevoie de automobile. Cladirile ar trebui proiectate pentru a fi incalzite si racite in mod natural, cat mai mult posibil, iar terenurile virane si acoperisurile blocurilor ar putea adaposti culturi de legume si fructe.
„Orasele pot sa traiasca in mare parte din apa reciclata. Sistemul hidro de tipul «trage apa si uita» va deveni prea scump pentru multe orase sarace in apa“, spune Brown. Una dintre variante este si toaleta uscata care comprima materiile fecale intr-un material asemanator humusului. Un alt exemplu sunt noile masini de spalat cu ax orizontal ce consuma cu 40% mai putina apa decat modelele mai vechi.
Pentru cele mai importante stiri ale zilei aboneaza-te la Newsletter-ul de stiri generale Acasa.ro
