IT & C

Anorexia si infidelitatea sint mostenite de la omul preistoric

Considerate azi „anormale“, anorexia, infidelitatea si anxietatea se numarau printre cele mai redutabile arme ale omului cavernelor, sustin trei psihologi clujeni. Mintea noastra are aceeasi structura cu cea a vinatorilor si a culegatorilor de acum 10.000 de ani, sustin trei psihologi de la Universitatea „Babes-Bolyai“ din Cluj intr-o carte dedicata psihologiei evolutioniste si consilierii genetice. „Una dintre ideile cartii este ca structurile noastre cognitive sint marcate de evolutia speciei, ipoteza care a putut fi confirmata abia in ultimii ani prin noile tehnologii genetice si de biologie moleculara“, explica pentru Cotidianul coautorul Daniel David, specializat in psihologie clinica si psihoterapie . In urma cu doua milioane de ani, oamenii trebuiau sa se adapteze la probleme legate de imperechere , vinatoare, culegerea plantelor sau alegerea unui habitat bun. De 10.000 de ani incoace, mediul s-a schimbat radical prin trecerea la societatile bazate pe agricultura. Numai ca mintea noastra nu a mai apucat sa se acomodeze la aceasta schimbare. „Sintem niste Flinstones in epoca lui Star Trek, in sensul in care homo sapiens a aparut pentru a rezolva problemele culegatorilor si ale vinatorilor, iar in ultimii 12.000 de ani, mintea noastra a ramas aceeasi, pregatita pentru problemele de atunci“, explica David. Motivul principal al frinarii selectiei naturale este ca omenirea a creat tehnici medicale prin care cei suferinzi de maladii grave au supravietuit si au transmis mai departe genele mutante, explica Alina S. Rusu, coautoare a volumului, specializata in psihologie comparata. Nu este oare gresit sa spunem ca, dupa secole de progrese tehnice si culturale, mintea noastra a ramas la fel? „La nivelul de continut este adevarat ca sint schimbari, dar formele mintii noastre au ramas aceleasi, indiferent ca sint umplute cu informatii legate de vinatoare sau de teatru si film“, raspunde Daniel David. O dovada este si supravietuirea unor comportamente utile omului cavernelor, dar considerate anormale in lumea de azi. Spre exemplu, daca un copil intra intr-o clasa si se teme ca ceilalti vor ride de el, acesta va fi etichetat ca „anxios“. Pe cind, in alte vremuri, acest comportament ii putea salva viata. „Este drept ca mai demult fugea si cind batea vintul, dar o lua la goana si cind era un pericol real. In schimb, cel relaxat avea toate sansele sa fie mincat de tigru“, exemplifica David. Anorexia este o alta tulburare ce poate fi explicata de psihologii evolutionisti. Astfel, capacitatea de a nu minca suficient era extrem de utila in grupurile unde mincarea era insuficienta. Etologul Alina S. Rusu merge mai departe, insistind asupra inrudirilor dintre omul de azi si mamifere. „Am realizat o cercetare a pietei anunturilor matrimoniale , pentru a vedea daca regasim tiparele de cautare ale partenerilor sexuali prezente la unele mamifere“, afirma cercetatoarea. Teoria evolutionista a „investirii parentale“ spune ca masculii sint tentati sa caute cit mai multe partenere, pe cind femelele se orienteaza spre masculii cu resurse, cei care le permit sa aiba grija de sarcina. Asa se intimpla la cimpanzei sau la cerbi, unde sint cautati masculii mai in virsta, cei dominanti. „Rezultatele studiului nostru au confirmat aceste idei: sint doriti barbatii intre 40 si 45 de ani, cu un statut economic stabil. Femeile cele mai cautate sint tinerele intre 30 si 35 de ani, fapt datorat asocierii tineretii cu fertilitatea. La ele, ne-am fi asteptat la virste si mai mici, dar exista si o influenta sociala locala. Barbatii romani cauta femei independente financiar“, arata Alina Rusu. Specialista in etologie mai spune ca si infidelitatea s-a mostenit de la mamifere. „Majoritatea divorturilor din Romania sint cauzate de infidelitatea barbatilor, pe cind, in Marea Britanie, despartirile sint mai degraba din cauza alcoolismului“, precizeaza Rusu. O alta disciplina aflata la intilnirea biologiei si a psihologiei este consilierea genetica. Cind un individ are o predispozitie pentru o anumita boala mostenita din familie, consilierea genetica il ajuta sa preintimpine instalarea bolii. „Daca o femeie are o mama si o bunica diabetice, va fi consiliata sa fie mai atenta la stilul de viata inadecvat, care creste foarte mult probabilitatea diabetului“, exemplifica Alina Rusu. Noile stiinte bazate pe genetica si psihologie au insa limitele lor, atrage atentia Daniel David. „Ramin socat cind aud ca s-a descoperit cutare gena pentru religiozitate sau pentru alcoolism. Tot ce putem spune este ca exista o predispozitie genetica pentru un anumit comportament, dar restul depinde enorm de factorii de invatare si de mediul in care traim“, conchide psihologul clujean.

Urmareste Acasa.ro pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Acasa.ro.

  •  
  •  

Articol scris de

Vezi toate articolele