Caracteristici
Desi pare a fi un mic arbust, vita de vie este defapt o liana. In functie de specie aceasta poate ajunge la inaltimi de peste 35 de metri.
Funzele sunt palmate. Culoarea acestora este verde deschis pana la verde inchis, pe partea inferioara fiind mai albicioase. Frunzele au dimensiuni intre 5 si 20 cm, in functie de specie.
Florile sunt hermafrodite, insa specia Vitis silvestris are flori masculine si feminine. Din aceasta cauza este necesar ca acestea sa fie polenizate. In caz contrar, planta nu va rodi.
Fructele, numite struguri , sunt formate din boabe mici care cresc pe un ciorchine. Cand strugurele este copt, in functie de specia din care face parte poate fi de culoare verde, rosiatic sau negru. Fructele sunt zemoase, dulci si sunt invelite intr-o pielita acrisoara.
Specii
Majoritatea speciilor de vita de vie sunt intalnite in in Emisfera Nordica, in Asia si Nordul Americii. Vita de vie cu struguri albi este origiara din Europa. Vita de vie poate fi intalnita in diferite zone geografice (campii, dealuri etc). Numarul exact de specii de vita de vie nu este cunoscut cu certitudine inca, insa se estimeaza un numar de aproximativ 60 de secii. Unele dintre cele mai importante sunt:
- Vitis vinifera, vita de vie Europeana folosita cel mai des pentru producerea vinului. Nativa Asia centrala.
- Vitis labrusca, nativa din Estul SUA si Canada
- Vitis aestivalis, nativa in Sud-Estul SUA
- Vitis rotundifolia, nativa in Sud-Estul SUA din Delaware pana la Golful Mexic .
- Vitis coignetiae, nativa in Estul Asiei
- Vitis amurenis, nativa din Continentul Asiei, inclusiv anumite regiuni ala Siberiei si Chinei.
- Vitis vulpina, nativa in Estul SUA, din Massachusetts pana in Florida si Vestul Nebraskai, Kansas si Texas.
Intre soiurile incrucisate de vita de vie au aparut si hibrizi. Acestia tind sa fie mult mai susceptibili la boli si inghet.
Utilizari
Majoritatea speciilor de vita de vie sunt cultivate pentru consumul strugurilor sau producerea vinului. Una dintre cele mai cultivate specii de vita de vie pentru producerea de vin este Vitis Vinifiera.
Boasca ramasa in urma stoarcerii strugurilor pentru vin este lasata la fermentat, dupa care se utilizeaza pentru a produce tuica.
Tot din strugurii se obtin stafidele. De asemenea, strugurii mai sunt folositi pentru fabricarea sucurilor sau pentru decorarea prajiturilor.
Frunzele vitei de vie se folosesc pentru prepararea sarmalelor sau a altor mancaruri similare din tarile balcanice .
Comert
Potrivit "Fod and Agriculture Organization" (Organizatia pentru Agricultura si Mancare), in intreaga lume se cultiva 75866 km patrati cu vita de vie. Aproximativ 71 % din productia de struguri este folosita pentru fabricarea vinului, 27% se consuma ca fructe proaspete si 2% ca fructe uscate(stafide). O mica parte din productia de struguri ajunge sa fie transformata in sucuri.
Anual, se dedica tot mai mult teren utilizarii strugurilor pentru productia de vin. Topul tarilor cultivatoare de struguri pentru vin este:
- Spania - 11,750 km²
- Franta - 8,640 km²
- Italia - 8,270 km²
- Turcia - 8,120 km²
- SUA - 4,150 km²
- Iran - 2,860 km²
- Romania - 2,480 km²
- Portugalia - 2,160 km²
- Argentina - 2,080 km²
- Australia - 1,642 km²
Medicina
In trecut, seva vitei de vie era folosita in Europa pentru tatarea diferitelor afectiuni ale pielii si ochilor.
Frunzele mai erau folosite pentru oprirea sangerarilor, diminuarea durerilor si a inflamatiilor de hemoroizi .
Tuberculoza si costipatia erau tratatate in trecut utilizand stafidele. Pentru ameliorarea durerilor in gat erau folositi struguri necopti. Acestia mai erau utilizati si pentru tratamentul impotriva cancerului, a variolei, a holerei, al ametelilor dar si al afectiunilor la nivelul rinichilor, ficatului pielii si ochilor.
Sursa foto : www.reddogvineyards.com