Contactul nostru cu migdalele se reduce la consumarea lor direct din supermarketuri, unde se gaseste gata ambalat in pungi mici de plastic. Putini stiu, insa, ca migdalul a patruns, timid, ce-i drept, si la noi in tara si nu e deloc dificil sa-l ai chiar in gradina ta si sa te bucuri de fructele sale dulci-amarui oricand doresti.
Denumirea stiintifica a migdalului este "Prunus dulcis" si face parte din familia Rosaceae, la fel ca si trandafirii. Este un arbore vechi de peste 3000 de ani, descoperit pentru prima oara in Asia, in tari la Pakistan si Iran, iar primele trimiteri scrise catre migdal se fac in Vechiul Testament .
In prezent, migdalul a ajuns foarte popular si in Statele Unite ale Americii, dar si in diverse zone din Europa si Asia. In Spania, Italia, Maroc si China, de exemplu, se gasesc cativa dintre cei mai importanti producatori de migdale din lume.
Cresterea si dezvoltarea migdalului
In mod natural, migdalul creste in zone tropicale, temperate sau semidesertice, mai ales in lastarisuri si maracinisuri. Inaltimea migdalului ajunge la peste 12 m, dar este sensibil la frig, asa ca nu se adapteaza chiar usor in anumite zone din lume. In anumite zone din Europa, migdalul este protejat prin plantarea lui in zone cu podgorii de vita de vie, pentru o protectie mai buna impotriva vantului si frigului.
Principalele cerinte ale migdalului sunt solul calcaros sau nisipos, cu o panza freatica apropiata de suprafata pamantului si temperaturi medii de 10 grade Celsius.
Dupa cum anunta si denumirea stiintifica, migdalul seamana cu prunul, atat ca infatisare a arboreului (inaltime, aparenta), cat si ca forma a fructelor. Spre deosebire de prune, la migdal este comestibil interiorul samburelui.
Stiai ca: Inainte sa ajunga la forma cu care suntem toti obisnuiti, fructele de migdal se oparesc pentru a se indeparta mai usor invelisul exterior, adica fructul.
Truc: Atunci cand cumparati migdale intregi, cu tot cu coaja, acestea trebuie putin scuturate ca sa va faceti o idee despre prospetimea lor. Daca interiorul se misca usor, inseamna ca sunt uscate si trecute.
Numeroasele utilizari ale migdalelor
Utilizarile principale ale migdalelor sunt trei: in medicina, in gastronomie si in cosmetica .
Pentru scop curativ, se folosesc semintele, coaja exterioara a fructului si samburii. Sub diverse forme (tinctura, tocate etc), semintele de migdal ajuta la diverse afectiuni ale stomacului: gastrita, ulcer gastric , digestie lenta. Inclusiv anumite afectiuni ale aparatului genital si urinar pot fi vindecate cu ajutorul migdalelor.
In cosmetica, migdalele sunt excelente pentru hidratarea pielii , iar parfumul lor rafinat este foarte cautat. Se folosesc sub forma de lapte, lotiune, ulei si crema.
In gastronomie, midgalele sunt consumate atat ca atare, cat si pe post de condiment sau aromatizant. Bucataria orientala este mare consumatoare de migdale.
Se fac lichioruri din migdale, se adauga in marzipan (fiind componenta de baza a acestuia), se folosesc pentru dulciuri si tot felul de mancaruri si salate. Migdalele se combina deseori cu nuci, fistic si alune, facand parte din aceeasi familie.
