Romanii cheltuiesc lunar 90% din venit

Un roman poate „pune deoparte„ pe luna, in medie, 66 de lei, in timp ce o familie poate economisi aproape 200 de lei lunar, iar cei mai multi bani se duc pe alimente si bauturi nealcoolice, reiese din datele Institultului National de Statistica (INS) privind veniturile populatiei in primul trimestru al acestui an.

Astfel, potrivit INS, veniturile medii lunare ale unei gospodarii au fost de 1.998 lei, iar cheltuielile au fost de 1.806 lei. In ceea ce priveste veniturile uni persoane, acestea au fost de 685 lei, iar cheltuielile au ajuns la 619 lei, ceea ce inseamna aproximativ 90% din venituri.

Salariile au fost cea mai importanta sursa de venituri a romanilor, dar veniturile din agricultura, din proprietate, pensii, indemnizatii de maternitate sau boala au avut si ele un rol important.

Si in primul trimestru din 2008 continua sa fie diferente semnificative intre castigurile celor din mediul urban si rural, astfel ca veniturile de la orase au fost cu 42% mai mari fata de cele obtinute la sate . Spre exemplu, veniturile medii pe gospodarie in mediul urban au urcat la aproximativ la 2.300 lei/luna, in timp ce in mediul rural venitul mediu pe gospodarie a fost de 1.600 lei/luna.

Daca la oras principalele surse de venit ale populatiei sunt salalriile, la sate principala sursa de venit ramane productia agricola, din care castigurile banesti a reprezentat doar 4,9% din total.

In ceea ce priveste destinatia cheltuielilor, cei mai multi bani se duc pe alimente, bunuri nealimentare, servicii, impozite si taxe catre buget, hrana animaleleor, produse pentru insamantat, servici ceterinare, se arata in comunicatul INS. Cum era de asteptat, locuitorii de la sate cheltuie cel mai putin pe alimente pentru ca aproape 50% din consumul alimentar reprezinta contravaloarea consumului din reusrse proprii.

O pondere relativ mare in consum (23,2%) o au si cheltuielei pentru locuinta, mai exact, pentru apa, energie electrica si termica, gaze naturale, combustibil, mobilier si intretinerea locuintei.

Dupa ce au cumparat mancare si au achitat datoriile, multor romani nu le mai ramane bani si pentru altceva, astfel incat doar 4,5% din cheltuieli au mers catre sanatate si doar 0,9% pentru educatie. Explicatia data de INS este ca satisfacerea acestor nevoi se realizeaza in cea mai mare parte din servicii publice de care acestia beneficiaza in cadrul sistemului asigurarilor sociale sau gratuit.